Rusia mai dă o lovitură pe plan economic: Afaceri uriașe cu firme mari din lume, într-un domeniu vital pentru Moscova

Un decret semnat de Vladimir Putin la începutul lunii iulie 2022, prevedea că o companie de stat din Rusia nou înființată va prelua drepturile și obligațiile firmei Sakhalin Energy Investment Co, o societate mixtă care gestiona proiectul de petrol și gaze. Acum, Tokyo Gas, cel mai mare furnizor de gaze din Japonia a semnat un acord pe termen lung de cumpărare de GNL (gaze naturale lichefiate) cu noul operator rus al proiectului Sakhalin-2.

Săptămâna trecută, cea mai mare firmă de producere a energie din Japonia, JERA, a anunțat că a semnat și ea un alt acord pe termen lung cu GNL cu Rusia, pentru a-și menține aprovizionarea din proiectul Sakhalin-2, potrivit Oil Price.

Foarte multe companii din Occident au anunțat în ultimele luni că au abandonat proiectele comune cu Rusia, după ce Vladimir Putin a invadat Ucraina, la sfârșitul lunii februarie 2022.

Unele companii au reușit să renunțe la participarea lor, precum Norway Equinor, care a ieșit din proiectele comune cu Rusia, ”în conformitate cu legislația națională și a UE privind sancțiunile împotriva Rusiei”.

La proiectul de gaze și petrol Sakhalin-2 din Orientul Îndepărtat al Rusiei, Shell, Mitsui și Mitsubishi, ultimele două din Japonia erau acționari minoritari. Shell din Marea Britanie a anunțat că va părăsi proiectul comun cu Rusia, căutând cumpărători pentru participația sa la Sakhalin-2.

În prezent, Japonia achziționează aproximativ 9% din totalul de GNL din Rusia, iar majoritatea cantității provine din proiectul Sakhalin-2.

Proiectul Sakhalin-2, era un joint-venture între Gazprom din Rusia, care deținea 50%, Shell (27,5%), Mitsui (12,5%) și Mitsubishi (12,5%). El a fost dezvoltat în două etape, după o investiție estimată la 20 de miliarde de dolari.

Companiile japoneze Mitsui și Mitsubishi nu au luat încă o decizie privind continuarea afacerilor din proiectul Sakhalin-2 din Rusia.
Să menționăm faptul că bugetul Rusiei depinde în proporție de 45-50% de veniturile realizate de exporturile de petrol și gaze ale sale, iar livrările de gaze ale Moscovei către UE au scăzut cu 75% în ultimele 12 luni.

#sanctiuni #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.