Rusia mai dă o lovitură pe plan economic: Afaceri uriașe cu firme mari din lume, într-un domeniu vital pentru Moscova

Un decret semnat de Vladimir Putin la începutul lunii iulie 2022, prevedea că o companie de stat din Rusia nou înființată va prelua drepturile și obligațiile firmei Sakhalin Energy Investment Co, o societate mixtă care gestiona proiectul de petrol și gaze. Acum, Tokyo Gas, cel mai mare furnizor de gaze din Japonia a semnat un acord pe termen lung de cumpărare de GNL (gaze naturale lichefiate) cu noul operator rus al proiectului Sakhalin-2.

Săptămâna trecută, cea mai mare firmă de producere a energie din Japonia, JERA, a anunțat că a semnat și ea un alt acord pe termen lung cu GNL cu Rusia, pentru a-și menține aprovizionarea din proiectul Sakhalin-2, potrivit Oil Price.

Foarte multe companii din Occident au anunțat în ultimele luni că au abandonat proiectele comune cu Rusia, după ce Vladimir Putin a invadat Ucraina, la sfârșitul lunii februarie 2022.

Unele companii au reușit să renunțe la participarea lor, precum Norway Equinor, care a ieșit din proiectele comune cu Rusia, ”în conformitate cu legislația națională și a UE privind sancțiunile împotriva Rusiei”.

La proiectul de gaze și petrol Sakhalin-2 din Orientul Îndepărtat al Rusiei, Shell, Mitsui și Mitsubishi, ultimele două din Japonia erau acționari minoritari. Shell din Marea Britanie a anunțat că va părăsi proiectul comun cu Rusia, căutând cumpărători pentru participația sa la Sakhalin-2.

În prezent, Japonia achziționează aproximativ 9% din totalul de GNL din Rusia, iar majoritatea cantității provine din proiectul Sakhalin-2.

Proiectul Sakhalin-2, era un joint-venture între Gazprom din Rusia, care deținea 50%, Shell (27,5%), Mitsui (12,5%) și Mitsubishi (12,5%). El a fost dezvoltat în două etape, după o investiție estimată la 20 de miliarde de dolari.

Companiile japoneze Mitsui și Mitsubishi nu au luat încă o decizie privind continuarea afacerilor din proiectul Sakhalin-2 din Rusia.
Să menționăm faptul că bugetul Rusiei depinde în proporție de 45-50% de veniturile realizate de exporturile de petrol și gaze ale sale, iar livrările de gaze ale Moscovei către UE au scăzut cu 75% în ultimele 12 luni.

#sanctiuni #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.