Rusia mai dă o lovitură pe plan economic: Afaceri uriașe cu firme mari din lume, într-un domeniu vital pentru Moscova

Un decret semnat de Vladimir Putin la începutul lunii iulie 2022, prevedea că o companie de stat din Rusia nou înființată va prelua drepturile și obligațiile firmei Sakhalin Energy Investment Co, o societate mixtă care gestiona proiectul de petrol și gaze. Acum, Tokyo Gas, cel mai mare furnizor de gaze din Japonia a semnat un acord pe termen lung de cumpărare de GNL (gaze naturale lichefiate) cu noul operator rus al proiectului Sakhalin-2.

Săptămâna trecută, cea mai mare firmă de producere a energie din Japonia, JERA, a anunțat că a semnat și ea un alt acord pe termen lung cu GNL cu Rusia, pentru a-și menține aprovizionarea din proiectul Sakhalin-2, potrivit Oil Price.

Foarte multe companii din Occident au anunțat în ultimele luni că au abandonat proiectele comune cu Rusia, după ce Vladimir Putin a invadat Ucraina, la sfârșitul lunii februarie 2022.

Unele companii au reușit să renunțe la participarea lor, precum Norway Equinor, care a ieșit din proiectele comune cu Rusia, ”în conformitate cu legislația națională și a UE privind sancțiunile împotriva Rusiei”.

La proiectul de gaze și petrol Sakhalin-2 din Orientul Îndepărtat al Rusiei, Shell, Mitsui și Mitsubishi, ultimele două din Japonia erau acționari minoritari. Shell din Marea Britanie a anunțat că va părăsi proiectul comun cu Rusia, căutând cumpărători pentru participația sa la Sakhalin-2.

În prezent, Japonia achziționează aproximativ 9% din totalul de GNL din Rusia, iar majoritatea cantității provine din proiectul Sakhalin-2.

Proiectul Sakhalin-2, era un joint-venture între Gazprom din Rusia, care deținea 50%, Shell (27,5%), Mitsui (12,5%) și Mitsubishi (12,5%). El a fost dezvoltat în două etape, după o investiție estimată la 20 de miliarde de dolari.

Companiile japoneze Mitsui și Mitsubishi nu au luat încă o decizie privind continuarea afacerilor din proiectul Sakhalin-2 din Rusia.
Să menționăm faptul că bugetul Rusiei depinde în proporție de 45-50% de veniturile realizate de exporturile de petrol și gaze ale sale, iar livrările de gaze ale Moscovei către UE au scăzut cu 75% în ultimele 12 luni.

#sanctiuni #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”