Războiul și criza fac ravagii pe piața imobiliară! Prăbușire de 35%

Piața imobiliară din Republica Moldova în acest an a intrat în pauză. Se înregistrează o stagnare a prețurilor, scăderi ale volumului de vânzări și de lucrări. Proiectele noi imobiliare au scăzut foarte tare. Și anul viitor piața imobiliară riscă să fie într-o situație la fel de proastă. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 2 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în domeniul imobiliar s-au conturat șapte tendințe clare: 1) se înregistrează o reducere puternică a locuințelor date în exploatare, inclusiv în municipiul Chișinău. Ultima dată un număr atât de mic de locuințe, care au fost date în exploatare, a fost în 2014. Una dintre cauze ar fi faptul că mai riguros sunt verificate locuințele; 2) s-a redus, față de anul trecut, cu cel puțin 35%, volumul lucrărilor construcțiilor rezidențiale; 3) proiectele imobiliare noi, deși nu există cifre concrete, dar din discuția cu cele mai mari companii imobiliare, reiese că este de cel puțin 50% căderea. Astfel, ecoul adevăratei crize ar urma să fie în 2023 când piața imobiliară nu va oferi apartamente noi; 4) după o creștere bruscă a prețurilor, acum se înregistrează o stagnare. După zece ani de cădere, în 2021 și 2022 au crescut prea brusc, iar acum s-au blocat, pentru jumătate de an; 5) procurarea de apartamente noi s-a redus de cel puțin trei ori în acest an, dar și 6) tranzacțiile imobiliare semnificativ; 7) scumpirea banilor a descurajat puternic piața ipotecară. În prezent numărul persoanelor care i-au credite ipotecare și procură apartamente a scăzut enorm, iar cei care i-au credite și procură apartamente noi a scăzut și mai tare. Multe credite ipotecare care se i-au se i-au pentru locuințe de mâna a doua.

În acest an, din cauza războiului, a incertitudinii pe fundalul crizei, este o scădere de cel puțin 35%, iar companiile de construcție spun că această căderea va fi cu mult mai mare, chiar de 50%. „Anul trecut s-a ajuns, în valoare anuală, la 8,6 miliarde de lei volumul lucrărilor de construcție. În acest an, la sfârșitul trimestrului II – 7,4 miliarde de lei. Acest lucru arată că piața este într-o stagnare”, a remarcat expertul.

Potrivit analistului economic, în prima jumătate a anului curent s-a înregistrat cel mai mic număr de locuințe dat în exploatare, din 2014 și până acum, fenomen care arată că piața imobiliară a luat o pauză din cauza crizei, plus exigențele privind darea în exploatare a locuințelor. Totodată, dacă anul trecut creditele ipotecare creșteau lunar cu aproape 300 de milioane de lei, în primele șapte luni ale anului curent rata de îndatorare a populației este de două ori mai mică. Între anii 2010-2017 portofoliul de credite pentru ramura construcției era la nivel de până la 10%. În prezent s-a ajuns la 23%.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că în 2008 prețul unui metru pătrat de apartament, în mediu, era de 867 de euro. Acum, este, în mediu, de 758 de euro. Al apartamentelor noi este de circa 900 de euro, iar al celor de mâna a doua – 690 de euro. „Moldovenii cumpără circa 20% apartamente noi, restul, la mâna a doua. Dacă în 2006 trebuia să lucreze 43 de ani ca să cumpere un apartament, în 2020 s-a ajuns la 9,9 ani, iar în prezent este de 10,4 ani. Avem o ușoară îngreunare și este legat de faptul că prețul apartamentelor a crescut mai repede în ultimii doi ani decât veniturile”, a explicat expertul.

Economistul a mai opinat că în 2008 unei familii îi erau necesare trei salarii în fiecare lună ca să plătească ipoteca. În 2020 și 2021 – doar un salariu al familiei. Acum povara a crescut și este necesar de luat circa 20% din celălalt salariu al familiei.

În opinia expertului, chiar dacă acum apartamentele s-au scumpit, totuși nu au ajuns încă la nivelul anului 2008. Între timp, salariile moldovenilor s-au ridicat considerabil, iar în prezent accesibilitatea unui apartament este de 4-5 ori mai mare decât a fost acum 15 ani. Datorită dobânzilor mici moldovenii s-au împrumutat și au procurat apartamente prin ipotecă. Însă, în acest an creșterea dobânzilor, incertitudinea ce se întâmplă pe piață, plus creșterea prea bruscă a prețurilor din anul trecut, a speriat oamenii și a afectat puțin piața. „Ramura construcției din păcate în acest an trece printr-o criză destul de profundă. Volumul de lucrări scade dramatic. Anul viitor riscăm să avem o situație și mai grea deoarece lucrări noi în acest an practic nu se fac”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#imobil #criză #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

„S-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului de banane, fiind scoase în evidență doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce?” Bloggerul moldovean Eugeniu Luchianiuc este de părerea că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ar fi ascuns intenționat unele detalii importante în contextul scandalului bananelor cu pesticide depistate în câteva magazine din țară. Acesta a scris pe blogul său despre câteva lucruri stranii, în opinia sa.

„În primul rând, atunci când ANSA face aşa verificări, e obligată să ia trei probe: una o trimite la propriul laborator, a doua se duce la agentul economic, fiind pusă la dispoziţia şoferului camionului, iar a treia ar trebui să rămână la punctul de trecere a frontierei. În caz de ceva, firma trebuie să poată verifica dacă ANSA chiar are dreptate când spune că a depistat nu ştiu ce. Prima stranietate – ANSA nu a dat şoferului contraproba care i se cuvenea firmei. Eu personal am văzut imagini video (pe care, dacă va fi cazul, le voi publica) cum reprezentantul ANSA preia proba sa, dar în lipsa şoferului. Culmea este că reprezentantul ANSA, contrar tuturor prevederilor în vigoare, bagă proba ce se cuvine agentului economic în cutia de unde s-a prelevat proba, pe care o ambalează la loc. De ce a făcut asta? Cred că ar trebui să explice conducerea ANSA.

A doua stranietate – în presă mult s-a scris că agentul economic a semnat o declaraţie pe proprie răspundere că nu va pune în vânzare marfa până ce nu va obţine rezultatul analizei ANSA. Din câte am înţeles, astfel de declaraţii importatorii scriu aproape în fiecare zi la general şi de cele mai multe ori nu se fac nici un fel de controale. Deci, e o rutină. Acum, agentul economic de unde putea să ştie că marfa sa e verificată de ANSA, dacă ANSA, după prelevarea probelor, nu i-a comunicat acest lucru oficial şi nici contraproba nu i-a fost oferită şoferului. De unde avea să ştie că declaraţiile de rutină, de această dată e ceva pe bune? E logic că a pus în vânzare marfa, care e uşor perisabilă şi putea să se piardă.

A treia stranietate – după ce ANSA a anunţat că a depistat bananele contaminate, agentul economic a cerut să i se spună unde e contraproba sa. Când aceasta a fost totuşi depistată în una din lăzi, unde a ascuns-o reprezentantul ANSA, ea a fost trimisă de urgenţă la expertiză la acelaşi laborator ANSA. Şi, surpriză – de data aceasta analiza a arătat că reziduul de pesticide clorpirifos în proba de banane analizată nu depăşeşte limita admisibilă. Deci, bananele care erau infectate, acum pot fi consumate bine mersi. Agentul economic a cerut şi a treia probă, care, conform legii, trebuia să fie la vamă – dar răspunsul ANSA a fost confuz. Să vedem dacă nu se vor întâmpla careva stranietăţi şi cu această a treia probă, la care agentul economic nu are acum acces”, scrie bloggerul.

În același timp, bloggerul Eugeniu Luchianiuc se întreabă următoarele:

„În locul importatorului, văzând aceste stranietăţi, eu aş cere o expertiză independentă, nu făcută de ANSA în condiţii numai de ei ştiute. Şi, încă o mare stranietate – deşi acest agent economic livrează marfă în toate reţelele comerciale din ţară, în prim plan au fost scoase doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce? Cum credeţi?

Sunt multe indicii că s-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului, care e cel mai mare din Moldova pe segmentul său. Şi de asemenea sunt indicii că s-a dorit anume scoaterea în prim plan a două branduri concrete. Oare de ce?”, adaugă acesta.

Recent, ANSA a solicitat retragerea din magazine a unui lot de banane din Ecuador, întrucât acestea ar conține pesticide. S-a aflat că ar fi fost puse pe rafturile de la magazinele Linella.

În replică, rețeaua Moldretail Group S.R.L, proprietara magazinelor Linella, a precizat că nu ține de responsabilitatea sa să verifice limita de pesticide. Conform companiei, importatorul S.R.L „Fruct Expert-Plus”, care a furnizat banalele, este unul dintre cei mai mari din Republica Moldova și lucrează cu mai multe rețele, însă alte magazine nu au for menționate în comunicatul emis de ANSA.