Dezastrul din băncile rusești! Au suferit pierderi de aproape 25 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului

Valoarea combinată a pierderile suferite de băncile ruseşti în primul semestru din 2022 se ridică la 1.500 miliarde de ruble (24,95 miliarde de dolari), a anunţat vineri Dmitry Tulin, prim vicepreşedinte al Băncii Centrale a Rusiei, într-un interviu acordat publicaţiei ruse de afaceri RBC.

Este pentru prima dată de la invadarea Ucrainei de către Rusia când un oficial dezvăluie rezultatele financiare din sectorul bancar rus.

Aproximativ două treimi din pierderile sectorului bancar rus sunt legate de operaţiunile valutare, a explicat Tulin. Acesta a adăugat că sunt “şanse de peste 50%” ca pierderile pe ansamblul acestui an să nu depăşească suma de 1.500 miliarde de ruble din primul semestru din 2022.

Pierderile sunt înregistrate în special în rândul marilor bănci. Instituţiile cu probleme financiare au raportat pierderi combinate de 1.900 miliarde de ruble (31,60 miliarde de dolari), în timp ce creditorii profitabili au obţinut câştiguri combinate de 400 miliarde de ruble (6,65 miliarde de dolari), a anunţat Tulin.

Acesta a adăugat că Banca Centrală a Rusiei nu se aşteaptă la repetarea crizei bancare din 2014-2017

#bank #profit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.