Putin, turbat de furie! Băncile rusești pierd 25 de miliarde dolari din cauza sancțiunilor

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, a făcut o dezvăluire importantă. Băncile rusești sunt afectate profund de sancțiunile occidentale. Pierderile sunt uriașe și vor continua. Mai ales că s-a pus la cale o „grevă italiană”, termen folosit pentru a marca încetineala birocratică.

Băncile rusești au pierdut aproximativ 23 de miliarde de euro în prima parte a anului din cauza impactului sancțiunilor occidentale. Oficiali de top de la Banca Centrală a Rusiei au vorbit despre pierderile uriașe suferite de la „operațiunea militară specială” a Kremlinului în Ucraina.

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că aproximativ două treimi din pierderi au provenit din operațiunile în valută. Tulin a declarat că băncile din țară au pierdut în total 1.500 de miliarde de ruble (24,86 miliarde de dolari) în primele șase luni din 2022, pe fondul invaziei în curs de desfășurare.

El a spus că pierderea a venit în condițiile în care creditorii au fost blocați să tranzacționeze în dolari, euro și alte valute, scrie presa britanică.

Afectate sunt băncile mari

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei a declarat pentru ziarul rusesc de afaceri RBC că pierderile au fost concentrate în rândul băncilor „de importanță sistemică”, care sunt cele mai mari și au cerințe mai mari de adecvare a capitalului.

Instituțiile cu pierderi au înregistrat o pierdere combinată de 1.900 de miliarde de ruble (31,60 miliarde de dolari), în comparație cu creditorii profitabili care au câștigat în total 400 de miliarde de ruble (6,65 miliarde de dolari) – combinându-se pentru a obține o pierdere netă de 1.500 de miliarde de ruble. Potrivit surselor citate, la Kremlin s-a înregistrat o criză de furie a lui Vladimir Putin în momentul în care a citit declarațiile oficialului rus.

Miniștrii de finanțe din G7 urmau să se întâlnească virtual vineri pentru a definitiva planurile de impunere a unui plafon de preț la achizițiile de petrol rusesc, cu scopul de a reduce veniturile care ajung la Moscova. La începutul acestui an, Uniunea Europeană a impus o interdicție parțială asupra achizițiilor de petrol rusesc, despre care Bruxelles-ul spune că va opri 90% din exporturile Rusiei către blocul de 27 de membri atunci când va intra complet în vigoare.

Monedele toxice și greva italiana

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că a sosit momentul ca UE să ia în considerare o plafonare similară a prețurilor la achizițiile de gaz rusesc. Tulin a declarat că a devenit „din ce în ce mai problematic” pentru creditorii ruși să facă plăți în monede „toxice” chiar și atunci când nu erau direct vizați de sancțiuni.

El a acuzat băncile occidentale de a pune la cale o „grevă italiană” – un alt termen pentru „work-to-rule” – prin reținerea plăților timp de săptămâni și luni prin proceduri de conformitate. Ca urmare, oficialul Băncii Centrale a declarat că, în prezent, conturile în valută străină sunt, în esență, conturi în ruble ancorate la cursul de schimb.

Acesta a spus: „Prin urmare, atractivitatea lor scade, iar procesul de devalorizare a economiei se accelerează.”

#pierderi #bănci #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.