Putin, turbat de furie! Băncile rusești pierd 25 de miliarde dolari din cauza sancțiunilor

03 Sept. 2022, 12:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Sept. 2022, 12:28 // Actual //  bani.md

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, a făcut o dezvăluire importantă. Băncile rusești sunt afectate profund de sancțiunile occidentale. Pierderile sunt uriașe și vor continua. Mai ales că s-a pus la cale o „grevă italiană”, termen folosit pentru a marca încetineala birocratică.

Băncile rusești au pierdut aproximativ 23 de miliarde de euro în prima parte a anului din cauza impactului sancțiunilor occidentale. Oficiali de top de la Banca Centrală a Rusiei au vorbit despre pierderile uriașe suferite de la „operațiunea militară specială” a Kremlinului în Ucraina.

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că aproximativ două treimi din pierderi au provenit din operațiunile în valută. Tulin a declarat că băncile din țară au pierdut în total 1.500 de miliarde de ruble (24,86 miliarde de dolari) în primele șase luni din 2022, pe fondul invaziei în curs de desfășurare.

El a spus că pierderea a venit în condițiile în care creditorii au fost blocați să tranzacționeze în dolari, euro și alte valute, scrie presa britanică.

Afectate sunt băncile mari

Dmitri Tulin, prim-vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei a declarat pentru ziarul rusesc de afaceri RBC că pierderile au fost concentrate în rândul băncilor „de importanță sistemică”, care sunt cele mai mari și au cerințe mai mari de adecvare a capitalului.

Instituțiile cu pierderi au înregistrat o pierdere combinată de 1.900 de miliarde de ruble (31,60 miliarde de dolari), în comparație cu creditorii profitabili care au câștigat în total 400 de miliarde de ruble (6,65 miliarde de dolari) – combinându-se pentru a obține o pierdere netă de 1.500 de miliarde de ruble. Potrivit surselor citate, la Kremlin s-a înregistrat o criză de furie a lui Vladimir Putin în momentul în care a citit declarațiile oficialului rus.

Miniștrii de finanțe din G7 urmau să se întâlnească virtual vineri pentru a definitiva planurile de impunere a unui plafon de preț la achizițiile de petrol rusesc, cu scopul de a reduce veniturile care ajung la Moscova. La începutul acestui an, Uniunea Europeană a impus o interdicție parțială asupra achizițiilor de petrol rusesc, despre care Bruxelles-ul spune că va opri 90% din exporturile Rusiei către blocul de 27 de membri atunci când va intra complet în vigoare.

Monedele toxice și greva italiana

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că a sosit momentul ca UE să ia în considerare o plafonare similară a prețurilor la achizițiile de gaz rusesc. Tulin a declarat că a devenit „din ce în ce mai problematic” pentru creditorii ruși să facă plăți în monede „toxice” chiar și atunci când nu erau direct vizați de sancțiuni.

El a acuzat băncile occidentale de a pune la cale o „grevă italiană” – un alt termen pentru „work-to-rule” – prin reținerea plăților timp de săptămâni și luni prin proceduri de conformitate. Ca urmare, oficialul Băncii Centrale a declarat că, în prezent, conturile în valută străină sunt, în esență, conturi în ruble ancorate la cursul de schimb.

Acesta a spus: „Prin urmare, atractivitatea lor scade, iar procesul de devalorizare a economiei se accelerează.”

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.