Pesta porcină africană se extinde alarmant în Europa

Pesta porcină africană (PPA) progresează într-un ritm alarmant în Europa, în special în partea de est a continentului unde focarele descoperite recent au provocat temeri privind o răspândire mai amplă a virusului, transmite AFP.

„Numărul de cazuri şi zonele noi afectate cresc în pofida eforturilor, iar ţările au dificultăţi serioase în a controla şi a elimina maladia”, a declarat Gregorio Torres, şeful departamentului ştiinţific din cadrul Organizaţiei mondiale pentru sănătate animală (OIE).

De la începutul anului, 285 de focare de pestă porcină africană au apărut în crescătoriile din Europa, şi numărul de cazuri numărate de OIE până la 1 septembrie este de aproape 71.000.

Prezentă în fauna sălbatică, maladia a apărut şi în Italia, într-o crescătorie din regiunea Roma la începutul lunii iunie şi în Germania în luna mai, apoi în luna iulie cu două focare în landurile Mecklenburg-Pomerania Occidentală şi Saxonia Inferioară fiind sacrificate aproape 2.800 de animale. În pofida proximităţii lor, Franţa şi Ţările de Jos au fost scutite până în prezent.

De asemenea, cazuri de pestă porcină au fost depistate în Republica Moldova și România.

În lipsa tratamentului, pesta porcină africană este în general mortală pentru animale şi conduce la numeroase sacrificări preventive pentru a evita propagarea ei.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii dar este mortală pentru porci. Boala a apărut în Africa de unde s-a răspândit în Europa şi Asia unde a ucis deja sute de milioane de porci şi a modificat industria globală a cărnii de porc şi a nutreţului.

Ajunsă în Europa în anii 1960 pentru ca ulterior să fie eradicată, pesta porcină africană a revenit în 2007 prin Georgia, a precizat OIE.

Foarte contagios, virusul poate trece dintr-o ţară în alta via „produsele alimentare infectate precum un sandwich cu salam”, explică Gregorio Torres. Virusul poate supravieţui mai multe săptâmâni în ambalajul unui sandwich contaminat şi dacă acest ambalaj este abandonat, de exemplu pe marginea unei autostrăzi, poate fi mirosit de porcii mistreţi care ulterior îl vor răspândi în deplasările lor, pe infrastructuri precum căi ferate sau în jurul benzinăriilor.

Din cele 39 de ţări afectate după 2020, unele au reuşit să eradicheze pesta porcină graţie unor eforturi consistente, precum Belgia şi Cehia.

#OIE #pesta porcina #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

200 000 de locuri de muncă din sectorul bancar european ar putea dispărea până în 2030, pe fondul adoptării accelerate a inteligenței artificiale, arată un raport al băncii de investiții Morgan Stanley. Estimările indică faptul că aproximativ 10% din forța de muncă a băncilor europene, adică peste 212.000 de angajați, ar putea fi afectată de restructurări.

Analiza a inclus 35 de bănci europene, cu aproximativ 2,12 milioane de angajați, și evidențiază două tendințe majore care vor accelera reducerile de personal: automatizarea proceselor interne și reducerea rețelelor de sucursale fizice, pe măsură ce tot mai multe servicii sunt transferate în mediul digital. Potrivit raportului, inteligența artificială poate crește eficiența operațională a băncilor cu până la 30%, devenind principala alternativă la metodele clasice de reducere a costurilor.

Cele mai expuse sunt funcțiile din serviciile centrale, în special posturile din back-office și middle-office, precum și cele din domeniul managementului riscurilor și al conformității, unde activitățile repetitive și analiza de date pot fi preluate de sisteme automatizate. Impactul este așteptat să fie mai pronunțat în țări precum Franța și Germania, unde costurile operaționale rămân ridicate.

Unele instituții au început deja să anunțe măsuri concrete. Banca olandeză ABN Amro intenționează să reducă aproximativ 20% din posturile cu normă întreagă până în 2028, iar grupul francez Société Générale a semnalat că nicio structură nu este exclusă din procesul de optimizare a cheltuielilor. În același timp, analiștii avertizează că o utilizare excesivă a AI ar putea afecta formarea profesională a angajaților tineri, motiv pentru care unele bănci încearcă să mențină un echilibru între automatizare și instruirea umană.