Autoritățile au pierdut lupta cu regele uleiului. Au anulat decizia prin care i-au luat TVA-ul

Comisia Situații Excepționale (CSE) a abrogat dispoziția, potrivit căreia TVA-ul la exportul și reexportul uleiului de floarea soarelui dezodorizat, inclusiv din Zona Economică Liberă și Portul Internațional Liber Giurgiulești se va face fără drept de deducere.

CSE a decis anularea deducerii TVA în data de 18 mai. Ulterior, cel mai mare producător de ulei de Floarea Soarelui de la Bălți declara că ar putea să-și sisteze activitatea. Iar sute de oameni riscă să rămână fără lucru, anunță grupul Trans-Oil, care controlează întreprinderea.

Fabrica de producere a uleiului de la Bălți, unde lucrează peste 500 de oameni, ar putea să-și sisteze activitatea din septembrie. Grupul Trans-Oil, care deține întreprinderea, anunța că înregistrează pierderi de 25 de milioane de lei pe lună din cauza unor decizii luate de Comisia Situații Excepționale.

Mai exact, este vorba despre hotărârea prin care TVA-ul la exportul de ulei nu mai poate fi restituit pe durata stării de urgență.

La începutul verii, CSE a inclus uleiul în lista produselor social-importante. Astfel, producătorii și realizatorii au dreptul la un adaos comercial limitat în prețul de vânzare. De atunci, fabrica de ulei din Bălți încasează 29 de lei pentru litrul de ulei, iar pe rafturile magazinelor acesta se vinde cu cel mult 35 de lei.

Floarea-Soarelui este o societate pe acțiuni din Bălți, cu un capital social de 14,9 milioane de lei, care din anul 2012 este controlată de Vaja Jhashi prin intermediul a două firme din Cipru: Amableus Limited (49,76%) și Trezeme Limited (34,9%). Activele întreprinderii se ridică la 11,57 miliarde de lei, iar capacitatea de procesare este de circa 360.000 de tone de semințe pe an. Director general – Stela Ostrovețchi.

#vaja #ulei #TVA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.