Putin, în pragul disperării. Criza energetică internă bate la ușă

Rusia a oprit fluxurile de gaze naturale către Europa în timpul războiului din Ucraina, dar această decizie ar putea provoca mai multe probleme Rusiei.

Chiar dacă Rusia este un gigant energetic, majoritatea exporturilor merg către clienți europeni. În 2021, Europa a recuperat aproximativ jumătate din produsele petroliere ale Rusiei și trei sferturi din gazele sale naturale, potrivit Administrației americane pentru informații în domeniul energiei.

Astfel, o scădere a exporturilor către Europa înseamnă că producția rusă de gaze naturale ar trebui să scadă pentru a satisface mai bine nevoile de transport. Acest lucru ar afecta, la rândul său, planurile Moscovei de a spori livrările interne de gaz.

În plus, o oprire completă a livrărilor de gaze naturale către Europa ar putea costa Kremlinul până la 400 de miliarde de ruble, sau 6,6 miliarde de dolari, pe an, potrivit raportului intern al Rusiei. În timp ce Rusia încearcă să-și diversifice baza de clienți, noile piețe nu vor putea recupera vânzările pierdute de la clienții europeni pe termen mediu.

Deoarece Europa urmează să interzică majoritatea importurilor de petrol rusesc de la sfârșitul anului 2022, scăderea cererii ar putea duce la o reducere a producției ruse, provocând o penurie de combustibil pe plan intern.

În general, raportul intern al Rusiei descrie o imagine sumbră a economiei țării, pe fondul sancțiunilor ample asupra invaziei Ucrainei – care contrastează puternic cu datele optimiste ale Kremlinului din ultimele luni.

Situația s-ar putea agrava dacă lumea va intra în recesiune. Acest lucru se datorează faptului că Rusia și-ar fi pierdut deja piața europeană, făcând-o să devină un „furnizor variabil” de produse energetice – țara trebuind să își ajusteze și să-și adapteze producția la cerințele în schimbare ale pieței, potrivit raportului.

Acest lucru ar însemna că o scădere a cererii de produse petroliere rusești ar putea avea un impact economic negativ, cum ar fi creșterea inflației în țară și presiunea în scădere asupra rublei, avertizează raportul, potrivit Business Insider.

#gaz #Energie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat oficial demararea lucrărilor de pregătire a terenului pentru construcția unui nou segment de cale ferată în zona Văleni, raionul Cahul. Declarația a fost făcută la fața locului, unde oficialul a menționat că lucrările sunt în grafic și se desfășoară în baza proiectului aprobat.

„La sfârșitul lunii februarie vorbeam aici despre analizările de sol pentru acest viitor proiect. Astăzi suntem în faza pregătirii terenului pentru construcția efectivă a unui segment de 500 de metri de cale ferată, cu finanțare asigurată din bugetul de stat și din fondurile Guvernului Republicii Moldova pentru Căile Ferate”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Vladimir Bolea, la finalizarea lucrărilor, veniturile Căii Ferate din Moldova (CFM) ar urma să crească cu peste 56 de milioane de lei anual, datorită transferului estimat de 300.000 de tone de marfă de pe drumurile publice către transportul feroviar.

„Este un pas important pentru descongestionarea traficului rutier, dar mai ales pentru eficiența economică și ecologică a sectorului transporturilor din Republica Moldova”, a adăugat Bolea.

Segmentul nou face parte dintr-un plan mai amplu de revitalizare a infrastructurii feroviare, în contextul semnării la 14 aprilie 2025 a unui Memorandum de Înțelegere între România și Republica Moldova, care prevede redeschiderea circulației feroviare pe tronsonul Cantemir–Fălciu, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea regională și fluxurile comerciale transfrontaliere.

Ultimele date statistice relevă că în primul trimestru al anului, volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a scăzut cu 15,7%, în timp ce parcursul mărfurilor (tone-kilometri) s-a prăbușit cu 29,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Transportul feroviar deține în prezent o pondere de 13,4% în structura totală a mărfurilor transportate în Moldova, semnificând un sector important, dar în dificultate.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii se ridică la peste 100 de milioane de lei.