Putin, în pragul disperării. Criza energetică internă bate la ușă

Rusia a oprit fluxurile de gaze naturale către Europa în timpul războiului din Ucraina, dar această decizie ar putea provoca mai multe probleme Rusiei.

Chiar dacă Rusia este un gigant energetic, majoritatea exporturilor merg către clienți europeni. În 2021, Europa a recuperat aproximativ jumătate din produsele petroliere ale Rusiei și trei sferturi din gazele sale naturale, potrivit Administrației americane pentru informații în domeniul energiei.

Astfel, o scădere a exporturilor către Europa înseamnă că producția rusă de gaze naturale ar trebui să scadă pentru a satisface mai bine nevoile de transport. Acest lucru ar afecta, la rândul său, planurile Moscovei de a spori livrările interne de gaz.

În plus, o oprire completă a livrărilor de gaze naturale către Europa ar putea costa Kremlinul până la 400 de miliarde de ruble, sau 6,6 miliarde de dolari, pe an, potrivit raportului intern al Rusiei. În timp ce Rusia încearcă să-și diversifice baza de clienți, noile piețe nu vor putea recupera vânzările pierdute de la clienții europeni pe termen mediu.

Deoarece Europa urmează să interzică majoritatea importurilor de petrol rusesc de la sfârșitul anului 2022, scăderea cererii ar putea duce la o reducere a producției ruse, provocând o penurie de combustibil pe plan intern.

În general, raportul intern al Rusiei descrie o imagine sumbră a economiei țării, pe fondul sancțiunilor ample asupra invaziei Ucrainei – care contrastează puternic cu datele optimiste ale Kremlinului din ultimele luni.

Situația s-ar putea agrava dacă lumea va intra în recesiune. Acest lucru se datorează faptului că Rusia și-ar fi pierdut deja piața europeană, făcând-o să devină un „furnizor variabil” de produse energetice – țara trebuind să își ajusteze și să-și adapteze producția la cerințele în schimbare ale pieței, potrivit raportului.

Acest lucru ar însemna că o scădere a cererii de produse petroliere rusești ar putea avea un impact economic negativ, cum ar fi creșterea inflației în țară și presiunea în scădere asupra rublei, avertizează raportul, potrivit Business Insider.

#gaz #Energie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.