Olaf Scholz o atacă pe Angela Merkel: Această uniune conservatoare este în întregime vinovată

Vor să scape de gazul rusesc

Olaf Scholz a mai spus că Germania a luat decizii extrem de importante în ultimele luni și că este pregătită să elimine în timp dependența de gazul rusesc.

50% din necesarul de gaze al Germania provine din import. Rusia a anunțat că sistează pe termen neliminat livrările de gaze prin Nord Stream 1, astfel că se caută surse alternative de aprovizionare. Asta înseamnă prețuri mai mari. Germania a decis să impună populației și companiilor o taxă pe gaze începând cu luna octombrie. Pentru populație, decizia se traduce în facturi cu 400-600 de euro mai mari.

„Nivelul stocării gazelor naturale este mai mare de 85%, cu mult mai mare decât în aceeaşi perioadă anul trecut“, a mai spus Olaf Scholz care a anunțat că țara sa a încheiat acorduri în domeniul gazelor naturale Franţa, Olanda şi Belgia.

Atac dur

Cancelarul german a lansat și un atac dur la adresa Angelei Merkel și la partidele care au susținut-o. „Această uniune conservatoare, care s-a aflat la putere din 2005 până în 2021, este în întregime vinovată de faptul că Germania a luat decizii de renunțare la cărbune. Totul fără să aibă vreodată forţa să se angajeze în ceva şi nici să susțină dezvoltarea energiilor regenerabile“, a mai spus cancelarul german.

Olaf Scholz a fost însă ministru de Finanţe şi vicecancelar în ultimul Guverm de coaliţie al Angelei Merkel, pe care acum o atacă, potrivit news.ro.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.