Ce avere a avut Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cel mai longeviv monarh britanic

Regina Elisabeta a avut o avere de 425 de milioane de dolari, dintre care doar 160 de milioane de dolari sunt moşteniţi de la mama ei, scria Bloomberg în 2015.

Regina Elisabeta II a Angliei s-a născut pe 21 aprilie 1926 la Londra şi a fost încoronată pe 6 februarie 1952. Ea este primul copil al Prinţului Albert, Duce de York (viitorul rege George al VI-lea) şi al Ducesei de York. Ea a decedat joi, 8 septembrie 2022.

“Regina nu este atât de bogată cum cred ceilalţi”, spunea Sally Bedell Smith, autoarea scrierii biografice publicată în 2012, „Elizabeth the Queen: The life of a Modern Monarch.”

Regina Elisabeta II avea aproape 75 de milioane de dolari din investiţii, 160 de milioane de dolari fiind bani moşteniţi de la mama ei. A avut proprietăţi în valoare de 110 milioane de dolari, o colecţie de timbre care valora circa 75 de milioane de dolari şi un grajd de 10 milioane de dolari, scrie Bloomberg.

Palatul Buckingham, bijuteriile coroanei regale şi colecţia de artă nu au făcut parte din averea Reginei Elisabeta, ele fiind păstrate pentru noile generaţii. Casa Regală valorează 57 de miliarde de dolari din economia Marii Britanii, conform unei firme de consultanţă.
Palatul Buckingham are 775 de camere şi o grădină de 161.880 de metri pătraţi.Specialiştii sunt de părere că proprietatea valorează 2 miliarde de dolari, mai scria Bloomberg.

#monarh #Regina #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.