La Ministerul de Externe vor fi disponibile 19 funcții noi. Vor completa Direcția integrare europeană

Guvernul a aprobat în ședința Executivului din 14 septembrie crearea în cadrul MAEIE a 19 posturi diplomatice. În acest context, viceprim-ministrul Nicu Popescu a explicat că majoritatea posturilor vor completa Direcția integrare europeană, care la moment este compusă din doar 15 funcționari. Astfel, la Ministerul de Externe vor fi disponibile funcții noi.

„Statutul de candidat la aderare la UE trebuie să însemne și o transformare calitativă a relației noastre cu Uniunea Europeană necesitând rezultate și eficiență maximă în cooperare cu partenerii noștri europeni. Astăzi, atât ministerul de externe cât și toate agențiile și practic toate ministerele sunt implicate în procesul de pregătire a Republicii Moldova pentru aderare la UE, toți lucrăm la capacități maxime, dar avem nevoie de capacități mai mari.” a declarat Nicu Popescu.

Potrivit oficialului, noile funcții vacante sunt o investiție în viitorul nostru european, întrucât una din condițiile principale înaintate de către Comisia Europeană pentru ca Republica Moldova să continue și să accelereze chiar aderarea la UE ține și de fortificarea capacităților noastre administrative de a pregăti țara noastră pentru aderare la UE.

Astfel, în scurt timp, Ministerul va organiza un concurs public de angajare.

„Proiectul a fost avizat de către autoritățile competente pe domeniul de reglementare, inclusiv a fost supus expertizei juridice și anticorupție în conformitate cu prevederile legii.” a conchis ministrul Nicu Popescu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#MAIE #integrare europeana #nicu popescu #functii vacante

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.