Volkswagen va câștiga sute de milioane de euro din revânzarea unei mari cantități de gaze naturale cumpărată în 2020

Grupul german Volkswagen AG urmează să câştige mai multe sute de milioane de euro pe urma revânzării pe piaţă a unei mari cantităţi de gaze naturale pe care a cumpărat-o în 2020 la preţuri mici, informează Bloomberg.

Potrivit unor documente interne, cel mai mare producător european de automobile a decis să vândă contractele pe care le deţine pentru o cantitate de 2,6 Terawaţi-oră de gaze naturale. O astfel de cantitate este suficientă pentru a acoperi consumul a 200.000 de case timp de un an. Pe baza preţului actual, Volkswagen ar putea primi aproximativ 400 de milioane de euro pentru această cantitate de gaze.

Volkswagen a cumpărat gazele naturale în avans, o practică cunoscută sub denumirea de hedging, folosită pentru protejarea împotriva volatilităţii preţurilor, de la furnizorul Wingas GmbH în anul 2020, când preţul pe piaţă era de aproximativ 30 de euro pentru un Megawat-oră.

Constructorul de automobile intenţiona să utilizeze gazele naturale în 2023 la cele două centrale electrice pe care le deţine la Wolfsburg, în cadrul unui proces de renunţare la cărbune. Însă explozia preţului gazelor, combinată cu presiunile economice şi politice, au determinat VW să revândă gazele şi să continue să folosească cărbune pentru producţia de electricitate, susţin sursele citate de Bloomberg.

În prezent, cotaţiile futures la gaze pe platforma Trading Hub Europe evoluează în jurul a 200 de euro pentru un Megawat-oră. Suma finală încasată de VW va depinde de cât de mult se vor modifica preţurile pe piaţă deoarece gazele vor fi vândute treptat pe parcursul mai multor săptămâni.

Această tranzacţie este doar un exemplu al impactului crizei energetice asupra companiilor de pe continentul european. Guvernul german a cerut industriilor cu un consum intensiv de energie să conserve gazele naturale şi să se asigure că au rezerve suficiente pentru la iarnă în timp ce companiile de utilităţi folosesc cărbunele pentru a produce electricitate.

Aceste evoluţii afectează calculele economice pentru active precum cele două centrale pe cărbune pe care Volkswagen le are în apropiere de cartierul său general de la Wolfsburg, nordul Germaniei. Cele două centrale, care furnizează electricitate şi agent termic pentru principala uzină a VW dar şi pentru oraşul Wolfsburg, erau programate să facă trecerea de la cărbune la gaze naturale. Această tranziţie a trebuit să fie amânată din cauza crizei energetice.

#Volkswagen #gaz #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati