Vladimir Putin ar primi rapoarte false de pe frontul din Ucraina. Până și unele fotografii au fost trucate

Rapoartele trimise la Kremlin de comandanții armatei ruse de pe frontul din Ucraina nu reflectă, de multe ori, realitatea din teren. Potrivit analistului militar, Chris Owen această practică a dus la luarea unor decizii greșite și la pierderi mari în rândul armatei ruse.

Mai mulți soldați și ofițeri ruși, aflați pe front, au declarat că Vladimir Putin primește, cel mai probabil, rapoarte cu informații false în ceea ce privește războiul din Ucraina.

Analistul militar Chris Owen explică, într-o analiză că, de multe ori, ofițerii își mint superiorii când vine vorba despre operațiunile militare. Pe lângă informările scrise sau telefonice, autoritățile de la Kiev cer și fotografii de pe front. De multe ori și acestea sunt trucate.

Fostul parașutist rus Pavel Filatiev spune că „sistemul de rapoarte foto a devenit atât de răspândit în armată din cauza faptului că comandamentul ascunde problemele”.

Gleb Irisov, un fost locotenent al Forțelor Aeriene Ruse, a povestit că, în realitate, comandanții ruși organizează mai puține exerciții decât ar trebui și maschează numărul lor ca să poată fura resursele care le sunt alocate din bugetul armatei.

Un soldat rus a povestit cum sunt trucate imaginile. „Ajungeam la un poligon și stăteam cu arma în mână îndreptată spre o țintă. Imediat după ce erai fotografiat erai liber să pleci”, a povestit Daniil Frolkin.

Rapoarte false

Un alt soldat, Viktor Șîaga, fost infanterist, a povestit cum, într-un raport trimis la Moscova, se scria că opt elicoptere au fost trimise să susțină un atac al forțelor terestre. În realitate, doar două au decolat, deoarece restul erau stricate sau nu aveau combustibil. Operațiunea a fost anunțată apoi ca un succes, dar realitatea a fost alta.

„Doar unul dintre elicoptere a tras cu succes asupra obiectivului. Nu a lovit toate țintele. De fapt 80% din ținte nu au fost lovite. Însă comandantul acestei operațiuni a raportat superiorilor săi că toate țintele au fost lovite”, a spus militarul.

Soldații unității din care acesta făcea parte au suferit pierderi grele după ce au fost trimiși în mod repetat în zone cu o apărare ucraineană puternică despre care li s-a spus că au fost securizate în urma atacurilor aeriene. Viktor Șîaga a mai spus că soldații au ajuns să nu mai aibă încredere în comandații lor, iar moralul unității sale a scăzut mult.

Mai mulți bloggeri din Rusia au criticat, în repetate rânduri, aceste raportări false. „Vă amintiți de diviziile inexistente ale lui Hitler cu care urma să corecteze situația de pe front, să oprească armata rusă, să o înfrângă și care contraatacă deja și toate alea?

16/ As Shyaga notes, "The superior commander believes that if all the targets were hit then he can send infantry with tanks to assault this area." Soldiers were repeatedly sent into strongly defended areas that they were told had been cleared, suffering heavy casualties. pic.twitter.com/TmeQl12p7G

— ChrisO (@ChrisO_wiki) September 14, 2022

Avem în mare aceeași situație acum. Planurile se fac în funcție de rapoarte. Iar în realitate unitățile au personal doar în rapoarte”, se arată într-o postare.

Pierderi importante

Analistul miliar Chris Owen a explicat de ce aceste rapoarte sunt periculoase. Au dus la pierderi importante în rândul armatei ruse, deoarece soldații au intrat nepregătiți în luptă.

„Practica raportărilor false este clar răspândită. Ea a fost relatată de unități rusești de pe toate fronturile și din toate specializările, de la trupe aeropurtate la infanterie.

Când rapoartele ajung la conducerea ministerului rus al Apărării și la Vladimir Putin, sunt probabil atât de distorsionate și imprecise încât oamenii care direcționează războiul au o imagine foarte nerealistă cu privire la ceea ce se întâmplă pe teren”, a spus Chris Owen, potrivit hotnews.ro.

#armata #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.