Vladimir Putin ar primi rapoarte false de pe frontul din Ucraina. Până și unele fotografii au fost trucate

Rapoartele trimise la Kremlin de comandanții armatei ruse de pe frontul din Ucraina nu reflectă, de multe ori, realitatea din teren. Potrivit analistului militar, Chris Owen această practică a dus la luarea unor decizii greșite și la pierderi mari în rândul armatei ruse.

Mai mulți soldați și ofițeri ruși, aflați pe front, au declarat că Vladimir Putin primește, cel mai probabil, rapoarte cu informații false în ceea ce privește războiul din Ucraina.

Analistul militar Chris Owen explică, într-o analiză că, de multe ori, ofițerii își mint superiorii când vine vorba despre operațiunile militare. Pe lângă informările scrise sau telefonice, autoritățile de la Kiev cer și fotografii de pe front. De multe ori și acestea sunt trucate.

Fostul parașutist rus Pavel Filatiev spune că „sistemul de rapoarte foto a devenit atât de răspândit în armată din cauza faptului că comandamentul ascunde problemele”.

Gleb Irisov, un fost locotenent al Forțelor Aeriene Ruse, a povestit că, în realitate, comandanții ruși organizează mai puține exerciții decât ar trebui și maschează numărul lor ca să poată fura resursele care le sunt alocate din bugetul armatei.

Un soldat rus a povestit cum sunt trucate imaginile. „Ajungeam la un poligon și stăteam cu arma în mână îndreptată spre o țintă. Imediat după ce erai fotografiat erai liber să pleci”, a povestit Daniil Frolkin.

Rapoarte false

Un alt soldat, Viktor Șîaga, fost infanterist, a povestit cum, într-un raport trimis la Moscova, se scria că opt elicoptere au fost trimise să susțină un atac al forțelor terestre. În realitate, doar două au decolat, deoarece restul erau stricate sau nu aveau combustibil. Operațiunea a fost anunțată apoi ca un succes, dar realitatea a fost alta.

„Doar unul dintre elicoptere a tras cu succes asupra obiectivului. Nu a lovit toate țintele. De fapt 80% din ținte nu au fost lovite. Însă comandantul acestei operațiuni a raportat superiorilor săi că toate țintele au fost lovite”, a spus militarul.

Soldații unității din care acesta făcea parte au suferit pierderi grele după ce au fost trimiși în mod repetat în zone cu o apărare ucraineană puternică despre care li s-a spus că au fost securizate în urma atacurilor aeriene. Viktor Șîaga a mai spus că soldații au ajuns să nu mai aibă încredere în comandații lor, iar moralul unității sale a scăzut mult.

Mai mulți bloggeri din Rusia au criticat, în repetate rânduri, aceste raportări false. „Vă amintiți de diviziile inexistente ale lui Hitler cu care urma să corecteze situația de pe front, să oprească armata rusă, să o înfrângă și care contraatacă deja și toate alea?

16/ As Shyaga notes, "The superior commander believes that if all the targets were hit then he can send infantry with tanks to assault this area." Soldiers were repeatedly sent into strongly defended areas that they were told had been cleared, suffering heavy casualties. pic.twitter.com/TmeQl12p7G

— ChrisO (@ChrisO_wiki) September 14, 2022

Avem în mare aceeași situație acum. Planurile se fac în funcție de rapoarte. Iar în realitate unitățile au personal doar în rapoarte”, se arată într-o postare.

Pierderi importante

Analistul miliar Chris Owen a explicat de ce aceste rapoarte sunt periculoase. Au dus la pierderi importante în rândul armatei ruse, deoarece soldații au intrat nepregătiți în luptă.

„Practica raportărilor false este clar răspândită. Ea a fost relatată de unități rusești de pe toate fronturile și din toate specializările, de la trupe aeropurtate la infanterie.

Când rapoartele ajung la conducerea ministerului rus al Apărării și la Vladimir Putin, sunt probabil atât de distorsionate și imprecise încât oamenii care direcționează războiul au o imagine foarte nerealistă cu privire la ceea ce se întâmplă pe teren”, a spus Chris Owen, potrivit hotnews.ro.

#armata #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.