Vladimir Putin ar primi rapoarte false de pe frontul din Ucraina. Până și unele fotografii au fost trucate

17 Sept. 2022, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Sept. 2022, 16:19 // Actual //  bani.md

Rapoartele trimise la Kremlin de comandanții armatei ruse de pe frontul din Ucraina nu reflectă, de multe ori, realitatea din teren. Potrivit analistului militar, Chris Owen această practică a dus la luarea unor decizii greșite și la pierderi mari în rândul armatei ruse.

Mai mulți soldați și ofițeri ruși, aflați pe front, au declarat că Vladimir Putin primește, cel mai probabil, rapoarte cu informații false în ceea ce privește războiul din Ucraina.

Analistul militar Chris Owen explică, într-o analiză că, de multe ori, ofițerii își mint superiorii când vine vorba despre operațiunile militare. Pe lângă informările scrise sau telefonice, autoritățile de la Kiev cer și fotografii de pe front. De multe ori și acestea sunt trucate.

Fostul parașutist rus Pavel Filatiev spune că „sistemul de rapoarte foto a devenit atât de răspândit în armată din cauza faptului că comandamentul ascunde problemele”.

Gleb Irisov, un fost locotenent al Forțelor Aeriene Ruse, a povestit că, în realitate, comandanții ruși organizează mai puține exerciții decât ar trebui și maschează numărul lor ca să poată fura resursele care le sunt alocate din bugetul armatei.

Un soldat rus a povestit cum sunt trucate imaginile. „Ajungeam la un poligon și stăteam cu arma în mână îndreptată spre o țintă. Imediat după ce erai fotografiat erai liber să pleci”, a povestit Daniil Frolkin.

Rapoarte false

Un alt soldat, Viktor Șîaga, fost infanterist, a povestit cum, într-un raport trimis la Moscova, se scria că opt elicoptere au fost trimise să susțină un atac al forțelor terestre. În realitate, doar două au decolat, deoarece restul erau stricate sau nu aveau combustibil. Operațiunea a fost anunțată apoi ca un succes, dar realitatea a fost alta.

„Doar unul dintre elicoptere a tras cu succes asupra obiectivului. Nu a lovit toate țintele. De fapt 80% din ținte nu au fost lovite. Însă comandantul acestei operațiuni a raportat superiorilor săi că toate țintele au fost lovite”, a spus militarul.

Soldații unității din care acesta făcea parte au suferit pierderi grele după ce au fost trimiși în mod repetat în zone cu o apărare ucraineană puternică despre care li s-a spus că au fost securizate în urma atacurilor aeriene. Viktor Șîaga a mai spus că soldații au ajuns să nu mai aibă încredere în comandații lor, iar moralul unității sale a scăzut mult.

Mai mulți bloggeri din Rusia au criticat, în repetate rânduri, aceste raportări false. „Vă amintiți de diviziile inexistente ale lui Hitler cu care urma să corecteze situația de pe front, să oprească armata rusă, să o înfrângă și care contraatacă deja și toate alea?

 

Avem în mare aceeași situație acum. Planurile se fac în funcție de rapoarte. Iar în realitate unitățile au personal doar în rapoarte”, se arată într-o postare.

Pierderi importante

Analistul miliar Chris Owen a explicat de ce aceste rapoarte sunt periculoase. Au dus la pierderi importante în rândul armatei ruse, deoarece soldații au intrat nepregătiți în luptă.

„Practica raportărilor false este clar răspândită. Ea a fost relatată de unități rusești de pe toate fronturile și din toate specializările, de la trupe aeropurtate la infanterie.

Când rapoartele ajung la conducerea ministerului rus al Apărării și la Vladimir Putin, sunt probabil atât de distorsionate și imprecise încât oamenii care direcționează războiul au o imagine foarte nerealistă cu privire la ceea ce se întâmplă pe teren”, a spus Chris Owen, potrivit hotnews.ro.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.