Pieţele devastate de inflaţie lasă investitorii fără niciun loc unde să se ascundă

Pentru investitorii afectaţi de inflaţie, anul care deja era foarte prost începe să arate şi mai rău.

În timp ce preţurile acţiunilor s-au prăbuşit şi obligaţiunile au fost lovite de cele mai mari pierderi din ultimele decenii, creşterea preţurilor de consum a transformat câteva colţuri ale pieţelor financiare în refugii profitabile la începutul acestui an. Preţurile petrolului s-au redresat. Şi alte mărfuri au făcut la fel. Chiar şi creşterea preţurilor locuinţelor şi a chiriilor a sprijinit sectorul imobiliar.

Acest lucru vine după ce creşterea persistentă a inflaţiei de bază este pe cale să determine Rezerva Federală să continue cea mai agresivă serie de majorări ale ratelor dobânzii din ultimele decenii. Iar asta este o veste proastă pentru activele de toate felurile.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania şi de la Universitatea din Hong Kong a constatat că acţiunile, obligaţiunile, mărfurile şi trusturile de investiţii imobiliare sunt toate expuse la pierderi atunci când inflaţia de bază creşte în mod neaşteptat, conform datelor din 1963 până în 2019.

„În prima jumătate a anului, când inflaţia din energie şi alimente a crescut mai repede decât cea de bază, mărfurile s-au descurcat foarte bine şi păreau acoperite excelent împotriva inflaţiei”, a declarat Nikolai Roussanov, profesor de finanţe la Wharton School of the University of Pennsylvania, coautor al studiului. „Dar când preţurile la energie au început să scadă, am văzut că această corelaţie se inversează şi, în general, mărfurile nu se mai descurcă atât de bine.”
Schimbarea se adaugă la perspectivele tot mai sumbre ale pieţelor financiare globale, care au fost afectate puternic în acest an, deoarece băncile centrale din întreaga lume au înăsprit politica monetară, marcând o ruptură bruscă de la era banilor ieftini care a ajutat acţiunile şi obligaţiunile să se redreseze în timpul pandemiei.

Marţi, Departamentul Muncii din SUA a raportat că indicele principal al preţurilor de consum a crescut cu 6,3% în august faţă de anul precedent, prima accelerare din martie. Cifrele au spulberat speranţele investitorilor privind o încetinire a creşterii economice şi au consolidat aşteptările ca Fed să majoreze, la 21 septembrie, dobânda sa cheie cu trei sferturi de punct procentual pentru a treia oară consecutiv.

O astfel de înăsprire agresivă creşte riscul unei încetiniri bruşte a economiei care ar afecta profiturile corporatiste şi cererea de mărfuri precum petrolul.

Indicele S&P 500 s-a prăbuşit cu peste 4% numai marţi, în urma raportului privind inflaţia, şi a încheiat săptămâna în scădere cu aproape 5%. Indicele Bloomberg al materiilor prime s-a prăbuşit cu 3% de marţi. Iar randamentele titlurilor de trezorerie au urcat, împingând datoria guvernamentală americană la o pierdere de peste 11% în acest an, de departe cea mai mare pierdere de la începutul indicelui Bloomberg, în 1973. Dolarul american a fost printre puţinele puncte luminoase, moneda fiind trasă în sus de creşterea ratelor dobânzilor.

#investitori #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.