Război, criză economică, lupte pentru putere: IARNA lungă care se anunță pentru Rusia

Vine toamna și se apropie iarna, iar pentru Rusia, problemele se adună după contraatacul ucrainean la două sute de zile de la invazia Moscovei în țara vecină.

Contraofensiva ucraineană și problemele Rusiei / Nevoia unei victorii majopre înainte de iarna

Declanșarea contraofensivei ucrainene în estul națiunii deschide scenarii complexe și de data aceasta Moscova se află de partea atacatorului nevoit să dea înapoi și nu a apărătorului feroce, pe măsură ce se apropie treptat toamna și iarna, care în întinderile sarmatice începe adesea să se facă simțită de la sfârșitul lui octombrie, scrie Inside Over.

Astăzi, obiectivul Rusiei este de a stopa contraofensiva ucraineană și de a obține un succes major înainte ca noroiul și gheața să blocheze perspectivele de avansare.

Dar trupele trimise de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina continuă să desfășoare operațiuni ofensive lipsite de sens în jurul orașului Donețk și Bakhmut, în loc să se concentreze pe apărarea împotriva contraofensivei ucrainene care continuă să avanseze în Harkov, afirmă Institutul pentru Studiul Războiului în analiza de duminică dimineață.

Toate aceste acțiuni fără sens ale trupelor rusești par ”robotice” și sunt departe de ”realitățile” frontului.

Fronturi de criză pentru Moscova
Situația nu este roz pentru Vladimir Putin și cercul său de putere pe măsură ce fereastra de contraatac a ofensivei Ucrainei se îngustează, iar venirea sezonului ploios cu noroiul aferent prevestește un impas militar. Liderii ruși văd cum spațiul pentru o mișcare de mare valoare strategică se micșorează înainte de sfârșitul anului 2022.

Nu este o situație bună nici pentru diplomația unei țări care se află într-un punct periculos, încolțită de Europa și de Statele Unite ca partener și tratată de acestea ca rival economic, care intenționează să ducă împreună un război al nervilor și al sancțiunilor.

Un război în care arma supremă pe care Rusia o poate folosi, blocarea livrărilor de energie către Europa, ar fi, în lumina celor mai recente date, cu totul altceva decât favorabilă economiei țării, deja obligată să-și ardă excedentul comercial în vară.
Și, în general, este puțin probabil ca situația să fie favorabilă pentru populație dacă daunele aduse sistemului național vor continua, așa cum prevăd datele Ministerului Finanțelor și Ministerului Dezvoltării Economice privind consecințele sancțiunilor.

O economie în dificultate

Agenția rusă de statistică a publicat datele pentru perioada ianuarie-iunie 2022, cele mai recente disponibile, menționând că producția industrială în iunie 2022 a scăzut cu 1,8% față de iunie anul trecut, în timp ce cifra de afaceri din transporturi a scăzut cu 5,8%.

Volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu aproape 10%. Inflația a fost de 15,9%.

Veniturile reale ale populației au scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului 2022 față de prima jumătate a anului 2021.

„Ministerul rus al Dezvoltării Economice”, notează Gis Report, „prevede că în 2022 și 2023 economia țării se va contracta cu 4,2% și, respectiv, 2,7%, și abia în 2024 se va relua creșterea (cu 3,7%)”, estimări mai optimiste decât cele ale Băncii Centrale a Rusiei, condusă de Elvira Nabiullina.

Mobilizare sau economie de război?

Reconversia industrială este deja o realitate
Scenariul pentru țara condusă de Vladimir Putin este complicat și mai mult de faptul că, din mai multe părți, numeroși ofițeri, foști ofițeri sau analiști militari, dar și propagandiști ai Kremlinului fac presiuni asupra sa pentru a ordona mobilizarea generală a trupelor și a oficializa acea declarație de război împotriva Ucrainei care astăzi nu există decât în fapt, datorită retoricii de acum învechite a operațiunii militare speciale.

O astfel de perspectivă trebuie privită ca fiind îndepărtată și problematică pentru întreaga arhitectură de consens a lui Putin, care se teme în primul rând că retorica anti-război se va răspândi în marile orașe, Moscova și Sankt Petersburg în primul rând, ai căror cetățeni au fost în mare parte scutiți, până acum, de implicarea în complexa campanie din estul Ucrainei.

Rusia ar putea mai degrabă să caute o soluție alternativă, cum ar fi o mobilizare tot mai mare a aparatului industrial în scopuri de război, care să fie combinată cu un refuz de a mobiliza în general populația națională.
În multe sectoare, reconversia industrială este deja o realitate.

Lupte pentru putere ți contestare pe plan intern

Inegalitățile socio-economice grave ale țării și natura agresivă a sancțiunilor occidentale au determinat mulți analiști să creadă că agresiunea SUA și UE împotriva economiei sale ar duce la prăbușirea Rusiei.
Eșecurile militare ale Rusiei în războiul cu Ucraina stârnesc o nouă opoziție față de președintele Vladimir Putin, potrivit a doi politicieni locali care iau atitudine împotriva acestuia.

#invazie #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.