Pieţele devastate de inflaţie lasă investitorii fără niciun loc unde să se ascundă

19 Sept. 2022, 05:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Sept. 2022, 05:44 // Actual //  bani.md

Pentru investitorii afectaţi de inflaţie, anul care deja era foarte prost începe să arate şi mai rău.

În timp ce preţurile acţiunilor s-au prăbuşit şi obligaţiunile au fost lovite de cele mai mari pierderi din ultimele decenii, creşterea preţurilor de consum a transformat câteva colţuri ale pieţelor financiare în refugii profitabile la începutul acestui an. Preţurile petrolului s-au redresat. Şi alte mărfuri au făcut la fel. Chiar şi creşterea preţurilor locuinţelor şi a chiriilor a sprijinit sectorul imobiliar.

Acest lucru vine după ce creşterea persistentă a inflaţiei de bază este pe cale să determine Rezerva Federală să continue cea mai agresivă serie de majorări ale ratelor dobânzii din ultimele decenii. Iar asta este o veste proastă pentru activele de toate felurile.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania şi de la Universitatea din Hong Kong a constatat că acţiunile, obligaţiunile, mărfurile şi trusturile de investiţii imobiliare sunt toate expuse la pierderi atunci când inflaţia de bază creşte în mod neaşteptat, conform datelor din 1963 până în 2019.

„În prima jumătate a anului, când inflaţia din energie şi alimente a crescut mai repede decât cea de bază, mărfurile s-au descurcat foarte bine şi păreau acoperite excelent împotriva inflaţiei”, a declarat Nikolai Roussanov, profesor de finanţe la Wharton School of the University of Pennsylvania, coautor al studiului. „Dar când preţurile la energie au început să scadă, am văzut că această corelaţie se inversează şi, în general, mărfurile nu se mai descurcă atât de bine.”
Schimbarea se adaugă la perspectivele tot mai sumbre ale pieţelor financiare globale, care au fost afectate puternic în acest an, deoarece băncile centrale din întreaga lume au înăsprit politica monetară, marcând o ruptură bruscă de la era banilor ieftini care a ajutat acţiunile şi obligaţiunile să se redreseze în timpul pandemiei.

Marţi, Departamentul Muncii din SUA a raportat că indicele principal al preţurilor de consum a crescut cu 6,3% în august faţă de anul precedent, prima accelerare din martie. Cifrele au spulberat speranţele investitorilor privind o încetinire a creşterii economice şi au consolidat aşteptările ca Fed să majoreze, la 21 septembrie, dobânda sa cheie cu trei sferturi de punct procentual pentru a treia oară consecutiv.

O astfel de înăsprire agresivă creşte riscul unei încetiniri bruşte a economiei care ar afecta profiturile corporatiste şi cererea de mărfuri precum petrolul.

Indicele S&P 500 s-a prăbuşit cu peste 4% numai marţi, în urma raportului privind inflaţia, şi a încheiat săptămâna în scădere cu aproape 5%. Indicele Bloomberg al materiilor prime s-a prăbuşit cu 3% de marţi. Iar randamentele titlurilor de trezorerie au urcat, împingând datoria guvernamentală americană la o pierdere de peste 11% în acest an, de departe cea mai mare pierdere de la începutul indicelui Bloomberg, în 1973. Dolarul american a fost printre puţinele puncte luminoase, moneda fiind trasă în sus de creşterea ratelor dobânzilor.

01 Sept. 2026, 14:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 14:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.