Pieţele devastate de inflaţie lasă investitorii fără niciun loc unde să se ascundă

19 Sept. 2022, 05:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Sept. 2022, 05:44 // Actual //  bani.md

Pentru investitorii afectaţi de inflaţie, anul care deja era foarte prost începe să arate şi mai rău.

În timp ce preţurile acţiunilor s-au prăbuşit şi obligaţiunile au fost lovite de cele mai mari pierderi din ultimele decenii, creşterea preţurilor de consum a transformat câteva colţuri ale pieţelor financiare în refugii profitabile la începutul acestui an. Preţurile petrolului s-au redresat. Şi alte mărfuri au făcut la fel. Chiar şi creşterea preţurilor locuinţelor şi a chiriilor a sprijinit sectorul imobiliar.

Acest lucru vine după ce creşterea persistentă a inflaţiei de bază este pe cale să determine Rezerva Federală să continue cea mai agresivă serie de majorări ale ratelor dobânzii din ultimele decenii. Iar asta este o veste proastă pentru activele de toate felurile.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania şi de la Universitatea din Hong Kong a constatat că acţiunile, obligaţiunile, mărfurile şi trusturile de investiţii imobiliare sunt toate expuse la pierderi atunci când inflaţia de bază creşte în mod neaşteptat, conform datelor din 1963 până în 2019.

„În prima jumătate a anului, când inflaţia din energie şi alimente a crescut mai repede decât cea de bază, mărfurile s-au descurcat foarte bine şi păreau acoperite excelent împotriva inflaţiei”, a declarat Nikolai Roussanov, profesor de finanţe la Wharton School of the University of Pennsylvania, coautor al studiului. „Dar când preţurile la energie au început să scadă, am văzut că această corelaţie se inversează şi, în general, mărfurile nu se mai descurcă atât de bine.”
Schimbarea se adaugă la perspectivele tot mai sumbre ale pieţelor financiare globale, care au fost afectate puternic în acest an, deoarece băncile centrale din întreaga lume au înăsprit politica monetară, marcând o ruptură bruscă de la era banilor ieftini care a ajutat acţiunile şi obligaţiunile să se redreseze în timpul pandemiei.

Marţi, Departamentul Muncii din SUA a raportat că indicele principal al preţurilor de consum a crescut cu 6,3% în august faţă de anul precedent, prima accelerare din martie. Cifrele au spulberat speranţele investitorilor privind o încetinire a creşterii economice şi au consolidat aşteptările ca Fed să majoreze, la 21 septembrie, dobânda sa cheie cu trei sferturi de punct procentual pentru a treia oară consecutiv.

O astfel de înăsprire agresivă creşte riscul unei încetiniri bruşte a economiei care ar afecta profiturile corporatiste şi cererea de mărfuri precum petrolul.

Indicele S&P 500 s-a prăbuşit cu peste 4% numai marţi, în urma raportului privind inflaţia, şi a încheiat săptămâna în scădere cu aproape 5%. Indicele Bloomberg al materiilor prime s-a prăbuşit cu 3% de marţi. Iar randamentele titlurilor de trezorerie au urcat, împingând datoria guvernamentală americană la o pierdere de peste 11% în acest an, de departe cea mai mare pierdere de la începutul indicelui Bloomberg, în 1973. Dolarul american a fost printre puţinele puncte luminoase, moneda fiind trasă în sus de creşterea ratelor dobânzilor.

15 Iul. 2026, 14:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 14:10 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova continuă să importe mult mai mult decât exportă. În primele cinci luni ale anului 2026, țara a exportat mărfuri în valoare de 1,376 miliarde de euro, dar a importat de 4,172 miliarde de euro, ceea ce a dus deficitul comercial la 2,795 miliarde de euro, cu 89,8 milioane de euro sau 3,3% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Doar în luna mai, exporturile au însumat 258,4 milioane de euro, cu 13,2% mai mult decât în mai 2025, însă cu 4,2% mai puțin decât în aprilie. Din totalul exporturilor, 79,5% au fost produse fabricate în Republica Moldova, în valoare de 1,094 miliarde de euro, în timp ce 20,5%, adică 282 milioane de euro, au reprezentat reexporturi.

63% din toate exporturile au avut ca destinație statele Uniunii Europene, unde au fost livrate mărfuri în valoare de 867 milioane de euro, cu 11,3% mai mult decât anul trecut. Alte 6,1% din exporturi au mers în țările CSI. România rămâne principalul cumpărător al produselor moldovenești, cu 26,5% din totalul exporturilor, urmată de Turcia (14,9%), Italia (9,8%), Cehia (8,5%), Ucraina (7,7%) și Germania (5,3%), aceste șase state concentrând 72,6% din exporturile Republicii Moldova.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la exporturile de semințe și fructe oleaginoase (+50,7%), cereale (+44,1%), uleiuri vegetale (+40,6%), legume și fructe (+10%) și articole prelucrate din metal, care au crescut de 1,6 ori. În schimb, au scăzut exporturile de energie electrică (-33,9%), produse petroliere (-35,6%), vehicule rutiere (-20,4%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (-12,1%).

La importuri, diferența rămâne uriașă. În perioada ianuarie-mai 2026, Republica Moldova a importat mărfuri în valoare de 4,172 miliarde de euro, cu 5,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Numai în luna mai, importurile au ajuns la 806,8 milioane de euro, cu 6,5% mai mult decât în mai 2025, chiar dacă au fost cu 11,5% mai mici decât în aprilie.

Mai mult de jumătate din importuri, 55,7%, au provenit din Uniunea Europeană, în valoare de 2,323 miliarde de euro, iar 3% din țările CSI. România este și principalul furnizor al Moldovei, cu 24,2% din totalul importurilor, urmată de China (13,5%), Ucraina (9%), Germania (6,9%), Turcia (6,5%), Italia (4,8%) și Polonia (3,1%). Împreună, primele zece țări de origine asigură aproape 75% din toate importurile Republicii Moldova.

Cele mai multe importuri au fost gaze și produse industriale obținute din gaz (11,7% din total), produse petroliere (9,1%), vehicule rutiere (7%), mașini și aparate electrice (6,5%) și energie electrică (3,9%). Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la importurile de produse petroliere (+24,9%), gaze (+11%), echipamente de telecomunicații (+23,3%) și îngrășăminte (+32,6%).