Criză energetică în Germania: Cancelarul întreprinde vizite oficiale în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar

Cancelarul federal german Olaf Scholz va întreprinde la sfârşitul acestei săptămâni vizite oficiale în trei ţări din Golf, inclusiv în Arabia Saudită, pentru a discuta printre alte probleme despre criza energetică, a anunţat luni purtătorul său de cuvânt, informează AFP.

Cancelarul, ce va fi însoţit de o delegaţie de înalţi reprezentanţi din mai multe sectoare economice, se va deplasa succesiv în Arabia Saudită sâmbătă, apoi duminică în Emiratele Arabe Unite şi în Qatar, înainte de a reveni duminică seara la Berlin, a detaliat Steffen Hebestreit în timpul unei conferinţe de presă, scrie Agerpres.

Purtătorul de cuvânt nu a detaliat în acest stadiu care vor fi marile teme ale discuţiilor, însă criza energetică provocată de războiul rus în Ucraina ar urma să se numere printre ele. „M-ar mira dacă în special acest subiect nu va fi discutat”, a spus el.

În Arabia Saudită, al doilea cel mai mare producător de petrol din lume după SUA, Scholz ar urma să aibă o întrevedere cu regele Salman „dacă sănătatea sa îi va permite”, precum şi cu prinţul moştenitor şi liderul de facto al regatului, Mohammed bin Salman, supranumit „MBS”, care a fost desemnat de SUA drept cel care a comandat asasinarea, în 2018, a jurnalistului saudit critic la adresa puterii, Jamal Khashoggi.

De atunci, „MBS” este în curs de reabilitare pe scena internaţională. El l-a primit pe preşedintele american Joe Biden la mijlocul lui iulie şi a întreprins o vizită în Franţa la sfârşitul aceleiaşi luni, pentru o întrevedere cu preşedintele francez Emmanuel Macron.

„Uciderea lui Khashoggi va juca în mod sigur un rol în discuţiile” cu Scholz, a dat asigurări purtătorul său de cuvânt.

Duminică, Olaf Scholz va avea o întrevedere cu preşedintele Emiratelor Arabe Unite (EAU), Mohammed bin Zayed, iar după-amiază – cu emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad Al-Thani.

În martie, ministrul german al economiei, Robert Habeck, s-a deplasat deja în Qatar şi în Emirate, în încercarea de a găsi alternative la gazul rusesc, de care Germania depindea în proporţie de 55% înainte de războiul din Ucraina.

După suspendarea livrărilor ruse, situaţia privind aprovizionarea cu acest combustibil fosil „va fi extrem de tensionată în lunile ce vor urma”, a avertizat luni Banca Centrală a Germaniei, Bundesbank, care a atenţionat şi împotriva unei probabile recesiuni a primei economii europene.

#Energie #Germania #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”