Totul sau nimic: Băncile centrale sunt hotărâte să parieze tot pe majorarea ratelor pentru a ține inflaţia

Băncile centrale sunt gata să conducă economia mondială periculos de aproape de o recesiune, în încercarea de a combate inflaţia. După ce au văzut şi au acţionat prea târziu împotriva creşterii galopante a preţurilor Fed şi omologii săi vor să câştige lupta cu inflaţia chiar şi cu preţul contractării economiilor, scrie Bloomberg.

Aproximativ 90 de bănci centrale au majorate ratele dobânzilor în acest an, iar jumătate dintre acestea au crescut ratele cu cel puţin 75 de puncte dintr-un singur foc. Rezultatul acestor decizii este cea mai amplă înăspirere a politicii monetare din ultimii 15 ani şi abandonarea erei banilor ieftini.

În trimestrul actual vor avea loc creşteri uriaşe ale ratelor la comanda celor mai importante bănci centrale din lume, potrivit analiştilor de la JP Morgan.

Doar în această săptămână, Fed va majora pentru a treia oară la rând dobânda cu 75 de puncte de bază, în timp ce există voci care cer o majorare de un punct întreg după ce inflaţia din SUA a sărit din nou în august de pragul de 8%.

Se preconizează că Banca Angşiei îşi va majora deasemenea dobânda cu 50 de puncte, ea fiind urmată de ţări precum Norvegia, Suedia, Elveţia sau Indonezia.

În timp ce băncile încep să calce puternic frâna, factorii de decizie din interiorul acestora au început să discute public într-o manieră tot mai sumbră despre riscurile cu care vin aceste majorări, adică recesiunea şi producerea unor turbulenţe pe piaţa muncii.

Nu mai există niciun dubiu privind impactul negativ pe care înăsprirea politicii monetare o va avea asupra economiilor ci doar o întrebare: Cât de rău ar putea fi?

Analiştii de la Black Rock estimează că readucerea inflaţiei la nivelul de 2% ar însemna o recesiune severă pentru SUA şi ar produce cel puţin trei milioane de şomeri. În cazul Europei, rezultatul scontat de BCE ar putea produce încă pierderi şi mai mari decât cele ale SUA.

Nici măcar investitori nu vor putea scăpa de această furtună.

După ce inflaţia pentru luna august a fost raportată în SUA, piaţa bursieră s-a confruntat cu cea mai severă prăbuşire din ultimii doi ani, determinată de planurile Fed privind înăsprirea şi mai agresivă a politicii moneetare.

Cunoscutul investitor Ray Dalio prevesteşte o prăbuşire a pieţelor de acţiuni de peste 20%, pe măsură ce ratele vor continua să crească.

Din 1980 şi până în prezent, economia mondială a crescut în medie cu 3,4%. Acum, odată cu înăsprirea politicii monetare, la care se adaugă problemele cauzate de COVID-19 şi de războiului din Ucraina, rata de creştere va ajunge la 1%, potrivit economiştilor.

„Avem în faţa noastră toate ingredintele unei recesiuni globale”, a declarat Kevin Warsh, fostul guvernator al Fed.

#rate #bănci #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a crescut cu numai 0,6% în primul semestru, iar deficitul bugetar pentru 2026 ajunge, după rectificare, la aproximativ 6% din PIB. Cifrele se regăsesc în raportul primelor 100 de zile de guvernare, prezentat de premierul Vasile Tofan. Executivul recunoaște că ritmul de creștere este insuficient și mizează pe reducerea poverii fiscale asupra muncii și investițiilor, simplificarea regulilor pentru afaceri și diminuarea costurilor de administrare a statului.

Potrivit documentului, agricultura a înregistrat o creștere de 11,5%, producția industrială — de 6,7%, iar exporturile de mărfuri autohtone — de 12,8%. Investițiile au avansat cu 5,2% în primul semestru, iar comerțul cu amănuntul — cu 7,3%. Guvernul admite însă că aceste evoluții nu sunt resimțite suficient în bugetele familiilor.

Salariul mediu brut a ajuns la 16 444 de lei, în creștere cu 9,5% în termeni nominali, dar cu numai 3,3% în termeni reali, după ajustarea la scumpiri. Inflația anuală era de 8,6% în septembrie.

În politica fiscală, raportul prezintă majorarea, din 2027, a scutirii personale anuale de la 29 700 la 40 020 de lei, cu aproximativ 35%. Totodată, impozitul zero pe profitul nedistribuit este prelungit până în 2029, iar plafonul companiilor eligibile crește de la 100 la 200 de milioane de lei. În paralel, Executivul anunță o taxare mai mare a jocurilor de noroc și a produselor din tutun, precum și reducerea unor facilități și excepții fiscale.

Aceste măsuri vin pe fondul creșterii deficitului bugetar de la 3,9% din PIB în 2025 la aproximativ 6% în 2026. Guvernul explică diferența prin costurile mai mari ale energiei, sprijinul acordat populației, plățile salariale și investițiile suplimentare în drumuri și infrastructură locală. În primele 100 de zile au fost alocate 560 de milioane de lei pentru plata unică destinată bugetarilor și 550 de milioane de lei pentru compensații la energie.

Raportul avertizează că menținerea unor deficite mari ar majora datoria și cheltuielile pentru dobânzi. La sfârșitul anului 2025, datoria publică reprezenta 39,2% din PIB.

Pentru mediul de afaceri, Executivul raportează eliminarea unor acte permisive și cerințe administrative, cu economii estimate pentru companii la circa 37 de milioane de lei anual. A fost aprobată și o foaie de parcurs cu 300 de măsuri pentru libertatea de a presta servicii. Plafonul operațiunilor valutare care pot fi efectuate fără autorizarea prealabilă a BNM a crescut de la 10 000 la 100 000 de euro, iar plafonul garanțiilor ODA pentru întreprinderile mici și mijlocii a fost ridicat la 20 de milioane de lei.

În atragerea investițiilor, Guvernul menționează peste 100 de întâlniri și discuții cu potențiali investitori locali și străini. Printre proiectele prezentate se numără investiția de circa 250 de milioane de euro lansată de SUMMA și FIBA la Stăuceni și noua capacitate de producție pusă în funcțiune de Knauf la Bălți. Executivul precizează că nu toate discuțiile cu investitorii se vor transforma în proiecte.

O altă direcție este reducerea costurilor statului. Aproximativ 82 de autorități și instituții publice sunt vizate de un proces de analiză și optimizare. Comasarea pregătită pentru 23 de întreprinderi silvice ar urma să aducă economii de până la 70 de milioane de lei.

Raportul scoate în evidență și randamentul redus al proprietății publice. Întreprinderile și participațiile administrate de Agenția Proprietății Publice aveau un capital propriu agregat de aproximativ 37,8 miliarde de lei și au transferat bugetului 689 de milioane de lei în 2025, sub formă de dividende și defalcări. Guvernul calculează un randament implicit de circa 1,8%, care coboară la aproximativ 0,8% dacă sunt excluse Energocom, Loteria Națională și Moldtelecom.

În energie, Executivul raportează constituirea unor stocuri de gaze de peste 129 de milioane de metri cubi și contractarea necesarului planificat pentru sezonul rece. Autoritățile recunosc însă că asigurarea volumelor nu rezolvă problema prețurilor și anunță că prioritatea următoare este găsirea unor surse mai ieftine și mai previzibile.