(FOTO) Descoperiri uimitoare în Egipt. Zeci de morminte rare, din perioada anterioară regatelor faraonice

Arheologii egipteni care efectuează săpături în Delta Nilului au descoperit zeci de morminte rare predinastice datând din perioada anterioară regatelor faraonice, apărute acum mai bine de 5.000 de ani.

De asemenea, egiptologii au găsit morminte din perioada hicsoşilor (1.650 – 1.500 î.e.n.), o populaţie migratoare din Asia de Vest care a cucerit Egiptul, punând capăt Regatului Mijlociu.

Descoperirile din provincia Dakahlia, la nord de Cairo, ar putea arunca lumină asupra a două perioade intermediare importante în antichitatea egipteană, au precizat egiptologii.

Şaizeci şi opt de morminte sunt din perioada Buto, care a început în jur 3.300 î.e.n., iar cinci aparţin perioadei Naqada III, imediat de dinaintea apariţiei primei dinastii egiptene în jurul anului 3.100 î.e,n., potrivit unei declaraţii a Ministerului pentru Turism şi Antichităţi.

Printre mormintele găsite figurează şi 37 din perioada hicsoşilor, o populaţie a început să migreze în Egipt traversând Sinaiul în jurul anului 1800 î.e.n..

„Avem de-a face cu o necropolă extrem de interesantă, deoarece combină unele dintre primele perioade ale istoriei egiptene cu o altă perioadă importantă, cea a hicsoşilor”, a declarat Salima Ikram, egiptoloagă la Universitatea Americană din Cairo.

„Egiptologii încearcă să înţeleagă cum egiptenii şi hicsoşii au trăit împreună şi în ce măsură aceştia din urmă au preluat din tradiţiile egiptene”.

Mormintele din perioada Buto sunt gropi în formă ovală în care rămăşiţele pământeşti erau aşezate în poziţia ghemuită, cu capul îndreptat spre vest. Unele dintre mormintele din perioada Naqada III conţin vase cilindrice şi în formă de pară, se precizează în declaraţia ministerului.

Mormintele din perioada hicsoşilor sunt în principal semi-dreptunghiulare, cu rămăşiţele pământeşti având capul orientat, de asemenea, spre vest.

„Misiunea arheologică a descoperit şi mai multe de cuptoare, sobe, rămăşiţe de fundaţii, vase de ceramică şi amulete, reprezentând mai ales scarabei, dintre care unele realizate din pietre semipreţioase, dar şi bijuterii, cum ar fi cercei”, se indică în declaraţie.

#descoperiri #morminte #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.