(STUDIU) Ce fac copiii pe internet? Ce situații neplăcute li s-a întâmplat

Compania Magenta Consulting a realizat un studiu cu scopul de a determina comportamentele riscante ale copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 17 ani, în mediul virtual, care amplifică vulnerabilitatea acestora față de abuzul sexual online.

În urma studiului s-a demonstrat că 60% dintre copii din Moldova au acces la internet oricând își doresc. Majoritatea dintre ei, 75%, utilizează în fiecare zi chaturi precum Viber, Messenger, WhatsApp. De asemenea 74% au declarat că privesc videouri pe platforme ca Youtube sau Vimeo, iar 63% învață zilnic ceva nou.

De asemenea, 18% dintre copii au afirmat că, în ultimele 12 luni, pe internet s-au întâmplat lucruri care i-au deranjat sau i-au supărat. Dintre aceștia, 55% au declarat că aceste lucruri s-au întâmplat o dată sau de două ori în ultimele 12 luni, 19% – cel puțin o dată pe lună, 6% – cel puțin o dată pe săptămână și 5% – zilnic sau aproape zilnic.

Cei mai mulți dintre ei, 13% qu spus că au deschis întâmplător imagini sau video-uri cu caracter sexual în timp ce cătau informații pe internet, 12% au primit mesaje care conțineau cuvinte vulgare sau conținut sexual. De asemenea, 3% dintre ei spun că au fost amenințate.

#copii #internet #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aşa numiţii crypto-infractori au spălat în 2021 circa 8,6 miliarde de dolari în criptomonede, un avans de 30% prin comparaţie cu anul precedent, arată noi date publicate de Chainalysis, citate de Yahoo Finance.

În total, criptomonedele furate din 2017 până la finalul anului trecut valorează peste 33 de miliarde de dolari, majoritatea sumei fiind trimisă de-a lungul timpului către exchange-uri centralizate.

Cea mai mare diferenţă între spălarea banilor fiat şi spălarea criptomonedelor este că, având în vedere transparenţa inerentă a blockchain-ului, putem monitoriza mai uşor felul în care infractorii mută criptomonede între portofele şi servicii crypto, în încercarea de a-şi converti fondurile în cash.”

Raportul arată că finanţele descentralizate (DeFi) au început să joace un rol mult mai mare în spălarea criptomonedelor, în vreme ce 17% din fondurile trimise de pe portofele ilicite s-au îndreptat către protocoale descentralizate, de la doar 2% în 2020.

Totodată, Chainalysis subliniază diferenţa între furt şi escrocherie. Adresele asociate cu acte de furt au trimis sub jumătate din fondurile sustrase către platforme de tip DeFi – peste 750 de milioane de dolari în criptomonede.

De exemplu, „armata” de hackeri a Coreei de Nord, responsabilă de furarea a 400 de milioane de dolari în crypto, a folosit protocoale DeFi pentru a spăla banii.
Pe de altă parte, escrocii trimit majoritatea fondurilor către adrese din exchange-uri centralizate.

Cercetarea realizată de Chainalysis a luat în calcul cantitatea de criptomonede trimise de pe adrese ilicite către adrese găzduite de servicii.

„Dacă nu există niciun mod prin care să accesezi fondurile, nu există de la bun început nicio motivaţie să comiţi infracţiuni cu criptomonede – de aceea, spălatul de bani se afla la baza tuturor altor infracţiuni cu criptomonede”, reiese din textul redactat de Chainalysis.

Totuşi, banii spălaţi au reprezentat doar 0,05% din volumul total de tranzacţii din 2021. Prin comparaţie, anul trecut au fost spălaţi între 800 de miliarde şi 2.000 de miliarde de dolari în aşa-zişii bani fiat, emişi de băncile centrale.

#infracțiuni #crypto #bani

Bani.md

Bani.md

Bani.md

Infractorii cibernetici au spălat anul trecut 8,6 miliarde de dolari în criptomonede la nivel global