Polonia a inaugurat un gazoduct strategic: ”Epoca dominaţiei ruse, marcată de şantaj și ameninţări, ia sfârşit”

Oficiali din Polonia, Norvegia şi Danemarca au participat marţi, 27 septembrie, la inaugurarea unui gazoduct strategic care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, transmite AFP.

”Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea Baltic Pipe, conductă cu o capacitate de transport de 10 miliarde de metri cubi pe an şi care pentru preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, reprezintă ”visul polonez”.

La ceremonia desfăşurată în vestul Poloniei, ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a apreciat că inaugurarea acestui gazoduct marchează ”o etapă importantă pe calea independenţei Europei faţă de energia rusească”, în timp ce şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a spus că ”trebuie să facem tot posibilul pentru a elimina energia ca instrument de putere rusească” şi a susţinut că ”împreună îl vom învinge pe (preşedintele rus Vladimir) Putin”.

Puternic dependentă în trecut de gazul rusesc, Polonia încearcă de mulţi ani să reducă această dependenţă. Guvernul de la Varşovia a inaugurat în 2015 la Marea Baltică un terminal de gaze naturale lichefiate şi între timp a realizat mai multe interconectoare cu ţările vecine.

Polonia a anunţat în 2019 că nu va prelungi dincolo de anul 2022 contractul pe termen lung încheiat cu societatea rusă Gazprom pentru achiziţia de gaz natural. Dar pe fondul războiului din Ucraina furnizorul rus a suspendat deja livrările de gaze către Polonia, după ce aceasta a refuzat să i le plătească în ruble.

Anul trecut livrările de gaze ruseşti încă reprezentau circa jumătate din consumul total al Poloniei, de circa 20 de miliarde de metri cubi pe an.

Livrările prin Baltic Pipe vor începe la 1 octombrie, iar anul viitor volumul de gaze furnizate prin această conductă va fi de circa 6,5 miliarde de metri cubi, urmând să crească în 2024 la circa 7,7 miliarde, conform aşteptărilor guvernului de la Varşovia.
Acesta din urmă este însă criticat de unii experţi, care-i reproşează că a semnat prea târziu contractele pentru noile achiziţii de gaze şi că va plăti prea mult pentru gazul natural norvegian.

Gazoductul Baltic Pipe este de fapt un racord prin Danemarca al Europipe II, o conductă deja existentă între Norvegia şi Germania.
Inaugurarea sa survine la o zi după ce au fost semnalate scurgeri misterioase de gaze din gazoductele Nord Stream 1 şi 2, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică şi în prezent nu sunt operaţionale.

Cele trei scurgeri de gaze par să indice mai degrabă un sabotaj decât un accident, dar nu este clar cine şi de ce ar fi recurs la o asemenea acţiune.

Kremlinul, spre care se îndreaptă multe priviri, a negat orice responsabilitate a Rusiei şi s-a declarat ”extrem de preocupat”, afirmând că nu trebuie exclusă ”nicio ipoteză, inclusiv cea a sabotajului”.

#gaz #polonia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au înregistrat o creștere de 10,6% în februarie 2025 față de luna ianuarie, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Cu toate acestea, volumul total al exporturilor pentru primele două luni ale anului rămâne sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, atingând doar 512 milioane de dolari, ceea ce înseamnă o scădere de 14,8% comparativ cu ianuarie-februarie 2024.

Din totalul exporturilor, 402,5 milioane de dolari (78,5%) au reprezentat produse de origine autohtonă, iar 110 milioane de dolari – reexporturi sau produse străine.

62,5% din totalul exporturilor (320 milioane USD) au avut ca destinație Uniunea Europeană, 5,9% (30 milioane USD) au mers către țările CSI, 79,6% din exporturi au fost transportate pe cale rutieră, 17,5% – pe cale maritimă/fluvială, iar 1,3% – pe cale feroviară

Exporturile moldovenești au înregistrat scăderi semnificative către mai multe țări importante: România: -24,7%, Germania: -58,4%
Polonia: -53,7%, SUA: -45,7%, Rusia: -33,3%, Elveția: -61,9%, Spania: -75,4%, Portugalia: -99,0%, Ungaria: -66,5%.

Pe de altă parte, au fost înregistrate creșteri ale exporturilor către Turcia: de 1,9 ori mai mult, Italia: +37,0%, Cehia: +32,5%, Grecia: +29,3%, Slovacia: +55,2% și Liban: de 8,8 ori mai mult.

Principalele categorii de produse exportate: semințe și fructe cu sâmburi – 16,1%, mașini electrice și piese – 14,8%, legume și fructe proaspete – 10,2%, îmbrăcăminte și accesorii – 7,9%, cereale – 7,6% și băuturi alcoolice și nealcoolice – 6,7%.