Polonia a inaugurat un gazoduct strategic: ”Epoca dominaţiei ruse, marcată de şantaj și ameninţări, ia sfârşit”

28 Sept. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Sept. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Oficiali din Polonia, Norvegia şi Danemarca au participat marţi, 27 septembrie, la inaugurarea unui gazoduct strategic care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, transmite AFP.

”Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea Baltic Pipe, conductă cu o capacitate de transport de 10 miliarde de metri cubi pe an şi care pentru preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, reprezintă ”visul polonez”.

La ceremonia desfăşurată în vestul Poloniei, ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a apreciat că inaugurarea acestui gazoduct marchează ”o etapă importantă pe calea independenţei Europei faţă de energia rusească”, în timp ce şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a spus că ”trebuie să facem tot posibilul pentru a elimina energia ca instrument de putere rusească” şi a susţinut că ”împreună îl vom învinge pe (preşedintele rus Vladimir) Putin”.

Puternic dependentă în trecut de gazul rusesc, Polonia încearcă de mulţi ani să reducă această dependenţă. Guvernul de la Varşovia a inaugurat în 2015 la Marea Baltică un terminal de gaze naturale lichefiate şi între timp a realizat mai multe interconectoare cu ţările vecine.

Polonia a anunţat în 2019 că nu va prelungi dincolo de anul 2022 contractul pe termen lung încheiat cu societatea rusă Gazprom pentru achiziţia de gaz natural. Dar pe fondul războiului din Ucraina furnizorul rus a suspendat deja livrările de gaze către Polonia, după ce aceasta a refuzat să i le plătească în ruble.

Anul trecut livrările de gaze ruseşti încă reprezentau circa jumătate din consumul total al Poloniei, de circa 20 de miliarde de metri cubi pe an.

Livrările prin Baltic Pipe vor începe la 1 octombrie, iar anul viitor volumul de gaze furnizate prin această conductă va fi de circa 6,5 miliarde de metri cubi, urmând să crească în 2024 la circa 7,7 miliarde, conform aşteptărilor guvernului de la Varşovia.
Acesta din urmă este însă criticat de unii experţi, care-i reproşează că a semnat prea târziu contractele pentru noile achiziţii de gaze şi că va plăti prea mult pentru gazul natural norvegian.

Gazoductul Baltic Pipe este de fapt un racord prin Danemarca al Europipe II, o conductă deja existentă între Norvegia şi Germania.
Inaugurarea sa survine la o zi după ce au fost semnalate scurgeri misterioase de gaze din gazoductele Nord Stream 1 şi 2, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică şi în prezent nu sunt operaţionale.

Cele trei scurgeri de gaze par să indice mai degrabă un sabotaj decât un accident, dar nu este clar cine şi de ce ar fi recurs la o asemenea acţiune.

Kremlinul, spre care se îndreaptă multe priviri, a negat orice responsabilitate a Rusiei şi s-a declarat ”extrem de preocupat”, afirmând că nu trebuie exclusă ”nicio ipoteză, inclusiv cea a sabotajului”.

04 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 11:04 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se îndreaptă spre iarnă cu cele mai mici stocuri de gaze naturale din 2013, iar refacerea rezervelor după sezonul rece ar putea prelungi tensiunile pe piața mondială și în 2027. Avertismentul a fost lansat marți, 3 noiembrie, de Agenția Internațională pentru Energie (AIE). 

La 30 octombrie, depozitele Uniunii Europene erau pline în proporție de aproximativ 75%. Regulamentul european stabilește o țintă de 90%, care poate fi atinsă între 1 octombrie și 1 decembrie. În condiții dificile de piață sau în cazul unor constrângeri tehnice, statele membre pot coborî cu până la 10 puncte procentuale sub această țintă.

În scenariul sever analizat de AIE, stocurile ar putea coborî sub 10% până la sfârșitul lunii martie 2027. Acest scenariu presupune o iarnă mai rece decât media și perturbări prelungite ale livrărilor de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz. Agenția atrage atenția că, sub un grad de umplere de 30%, gazul poate fi extras, de regulă, mai lent. Astfel, un val de frig la sfârșitul iernii ar putea pune presiune suplimentară pe aprovizionare și pe prețuri.

Cotațiile europene reflectă deja tensiunile de pe piață. Între martie și octombrie, prețul spot al gazelor la hubul TTF a fost, în medie, cu aproape 70% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, volumele de gaze lichefiate încărcate în Qatar și Emiratele Arabe Unite au scăzut cu peste 60 de miliarde de metri cubi. Producția mai mare din alte regiuni a compensat aproximativ două treimi din această scădere.

Cu cât rezervele vor fi mai mici la ieșirea din iarnă, cu atât Europa va avea nevoie de mai mult gaz pentru a le reface în primăvara și vara anului 2027. Achizițiile suplimentare ar putea intensifica competiția cu importatorii asiatici pentru încărcăturile disponibile de gaze lichefiate.