Topul Forbes al celor mai bogaţi americani: Primii 20 din acest an valorează 1.600 de miliarde de dolari

28 Sept. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Sept. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Puţini au fost cei care au scăpat în acest an de durerea provocată de creşterea inflaţiei şi de pieţele care se clatină, inclusiv miliardarii aflaţi în fruntea celui de-al 41lea clasament anual al celor mai bogaţi 400 de americani al Forbes.

Ca grup, primii 20 din acest an valorează 1.600 de miliarde de dolari – cu 235 de miliarde de dolari mai puţin decât în urmă cu un an, reprezentând aproape jumătate din cele 500 de miliarde de dolari pierdute de întreaga listă Forbes 400.

Este o inversare bruscă faţă de anul trecut, când primii 20 au adăugat 500 de miliarde de dolari la averea lor colectivă, pe măsură ce preţurile activelor au crescut puternic, reprezentând aproape 40% din cele 1.300 de miliarde de dolari câştigate de întreaga listă.
Cel mai mare pierzător al anului a fost Mark Zuckerberg, care a ieşit din top 10 pentru prima dată din 2014, după ce acţiunile Meta (fostul Facebook) s-au prăbuşit cu 57%, contribuind la reducerea averii sale cu aproape 74 de miliarde de dolari. Alţi opt miliardari din top 20 din domeniul tehnologiei, printre care cofondatorul Microsoft, Bill Gates, şi cofondatorii Google, Larry Page şi Sergey Brin, au pierdut împreună 188 de miliarde de dolari.

În pofida acestor pierderi uluitoare, valoarea netă minimă necesară pentru a ajunge în acest grup de ultra-elită a crescut de fapt uşor, la 37 de miliarde de dolari (faţă de recordul de 36 de miliarde de dolari de anul trecut), deoarece şase dintre primii 20 au reuşit să îşi mărească averile, inclusiv fostul primar al oraşului New York şi cofondator al Bloomberg, Michael Bloomberg, preşedintele şi directorul general al Koch Industries, Charles Koch, şi Julia Koch, văduva fratelui lui Charles, David (decedat în 2019).

Patru dintre primii 20 au o avere de 100 de miliarde de dolari sau mai mult, în scădere faţă de opt anul trecut, dar în creştere faţă de două în 2020 şi niciuna în 2017. Iar acest top 5% din listă poate pretinde în continuare 40% din averea totală de 4.000 de miliarde de dolari a celor mai bogaţi 400 de americani la 2 septembrie (data la care Forbes a calculat averile nete pentru lista din 2022).
Vedeţi mai jos topul celor mai bogaţi 10 miliardari din SUA:
Elon Musk – 251 mld. dolari

Jeff Bezos – 151 mld. dolari

Bill Gates – 106 mld. dolari

Larry Ellison – 101 mld. dolari

Warren Buffett – 97 mld. dolari

Larry Page – 93 mld. dolari

Sergey Brin – 89 mld. dolari

Steve Ballmer – 83 mld. dolari

Michael Bloomberg – 76,8 mld. dolari

Jim Walton – 57,9 mld. dolari

Mark Zuckerberg – 57,7 miliarde dolari

16 Sept. 2026, 17:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 17:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.