Topul Forbes al celor mai bogaţi americani: Primii 20 din acest an valorează 1.600 de miliarde de dolari

Puţini au fost cei care au scăpat în acest an de durerea provocată de creşterea inflaţiei şi de pieţele care se clatină, inclusiv miliardarii aflaţi în fruntea celui de-al 41lea clasament anual al celor mai bogaţi 400 de americani al Forbes.

Ca grup, primii 20 din acest an valorează 1.600 de miliarde de dolari – cu 235 de miliarde de dolari mai puţin decât în urmă cu un an, reprezentând aproape jumătate din cele 500 de miliarde de dolari pierdute de întreaga listă Forbes 400.

Este o inversare bruscă faţă de anul trecut, când primii 20 au adăugat 500 de miliarde de dolari la averea lor colectivă, pe măsură ce preţurile activelor au crescut puternic, reprezentând aproape 40% din cele 1.300 de miliarde de dolari câştigate de întreaga listă.
Cel mai mare pierzător al anului a fost Mark Zuckerberg, care a ieşit din top 10 pentru prima dată din 2014, după ce acţiunile Meta (fostul Facebook) s-au prăbuşit cu 57%, contribuind la reducerea averii sale cu aproape 74 de miliarde de dolari. Alţi opt miliardari din top 20 din domeniul tehnologiei, printre care cofondatorul Microsoft, Bill Gates, şi cofondatorii Google, Larry Page şi Sergey Brin, au pierdut împreună 188 de miliarde de dolari.

În pofida acestor pierderi uluitoare, valoarea netă minimă necesară pentru a ajunge în acest grup de ultra-elită a crescut de fapt uşor, la 37 de miliarde de dolari (faţă de recordul de 36 de miliarde de dolari de anul trecut), deoarece şase dintre primii 20 au reuşit să îşi mărească averile, inclusiv fostul primar al oraşului New York şi cofondator al Bloomberg, Michael Bloomberg, preşedintele şi directorul general al Koch Industries, Charles Koch, şi Julia Koch, văduva fratelui lui Charles, David (decedat în 2019).

Patru dintre primii 20 au o avere de 100 de miliarde de dolari sau mai mult, în scădere faţă de opt anul trecut, dar în creştere faţă de două în 2020 şi niciuna în 2017. Iar acest top 5% din listă poate pretinde în continuare 40% din averea totală de 4.000 de miliarde de dolari a celor mai bogaţi 400 de americani la 2 septembrie (data la care Forbes a calculat averile nete pentru lista din 2022).
Vedeţi mai jos topul celor mai bogaţi 10 miliardari din SUA:
Elon Musk – 251 mld. dolari

Jeff Bezos – 151 mld. dolari

Bill Gates – 106 mld. dolari

Larry Ellison – 101 mld. dolari

Warren Buffett – 97 mld. dolari

Larry Page – 93 mld. dolari

Sergey Brin – 89 mld. dolari

Steve Ballmer – 83 mld. dolari

Michael Bloomberg – 76,8 mld. dolari

Jim Walton – 57,9 mld. dolari

Mark Zuckerberg – 57,7 miliarde dolari

#americani #forbes #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.