(STUDIU) Ce fac copiii pe internet? Ce situații neplăcute li s-a întâmplat

Compania Magenta Consulting a realizat un studiu cu scopul de a determina comportamentele riscante ale copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 17 ani, în mediul virtual, care amplifică vulnerabilitatea acestora față de abuzul sexual online.

În urma studiului s-a demonstrat că 60% dintre copii din Moldova au acces la internet oricând își doresc. Majoritatea dintre ei, 75%, utilizează în fiecare zi chaturi precum Viber, Messenger, WhatsApp. De asemenea 74% au declarat că privesc videouri pe platforme ca Youtube sau Vimeo, iar 63% învață zilnic ceva nou.

De asemenea, 18% dintre copii au afirmat că, în ultimele 12 luni, pe internet s-au întâmplat lucruri care i-au deranjat sau i-au supărat. Dintre aceștia, 55% au declarat că aceste lucruri s-au întâmplat o dată sau de două ori în ultimele 12 luni, 19% – cel puțin o dată pe lună, 6% – cel puțin o dată pe săptămână și 5% – zilnic sau aproape zilnic.

Cei mai mulți dintre ei, 13% qu spus că au deschis întâmplător imagini sau video-uri cu caracter sexual în timp ce cătau informații pe internet, 12% au primit mesaje care conțineau cuvinte vulgare sau conținut sexual. De asemenea, 3% dintre ei spun că au fost amenințate.

#copii #internet #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

200 000 de locuri de muncă din sectorul bancar european ar putea dispărea până în 2030, pe fondul adoptării accelerate a inteligenței artificiale, arată un raport al băncii de investiții Morgan Stanley. Estimările indică faptul că aproximativ 10% din forța de muncă a băncilor europene, adică peste 212.000 de angajați, ar putea fi afectată de restructurări.

Analiza a inclus 35 de bănci europene, cu aproximativ 2,12 milioane de angajați, și evidențiază două tendințe majore care vor accelera reducerile de personal: automatizarea proceselor interne și reducerea rețelelor de sucursale fizice, pe măsură ce tot mai multe servicii sunt transferate în mediul digital. Potrivit raportului, inteligența artificială poate crește eficiența operațională a băncilor cu până la 30%, devenind principala alternativă la metodele clasice de reducere a costurilor.

Cele mai expuse sunt funcțiile din serviciile centrale, în special posturile din back-office și middle-office, precum și cele din domeniul managementului riscurilor și al conformității, unde activitățile repetitive și analiza de date pot fi preluate de sisteme automatizate. Impactul este așteptat să fie mai pronunțat în țări precum Franța și Germania, unde costurile operaționale rămân ridicate.

Unele instituții au început deja să anunțe măsuri concrete. Banca olandeză ABN Amro intenționează să reducă aproximativ 20% din posturile cu normă întreagă până în 2028, iar grupul francez Société Générale a semnalat că nicio structură nu este exclusă din procesul de optimizare a cheltuielilor. În același timp, analiștii avertizează că o utilizare excesivă a AI ar putea afecta formarea profesională a angajaților tineri, motiv pentru care unele bănci încearcă să mențină un echilibru între automatizare și instruirea umană.