Premieră pentru Republica Moldova. Trei primării din țară vor emite obligațiuni municipale. Ce înseamnă

29 Apr. 2021, 14:15
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
29 Apr. 2021, 14:15 // Actual //  MD Bani

Trei primării din Republica Moldova, selectate în bază de concurs, beneficiază de suport în procesul de emisiune a obligațiunilor municipale, transmite IPN.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul proiectului: „Obligațiunile guvernamentale locale – ca măsură de sporire a autonomiei locale”, implementat cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău va oferi suport pentru Primăria municipiului Chișinău, Primăria orașului Sângera și Primăria municipiului Ceadâr-Lunga pentru a emite obligațiuni municipale.

Directorul executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor, spune că este vorba de un instrument nou pentru Republica Moldova, nu și pentru alte țări din regiune.

„Este un instrument, care oferă o posibilitate în plus autorităților publice locale să mobilizeze resurse financiare pentru investiții capitalei. Și iată că în cadrul acestui practic ne propunem să susținem la modul practic trei primării, care au fost selectate în baza unui concurs și competitiv, să emită aceste obligațiuni municipale. Noi le oferim suport la toate etapele de emisie”, a declarat Adrian Lupușor.

Până în prezent, cele trei primării beneficiare au înaintat proiectele investiționale ce urmează a fi finanțate din resursele obținute în urma emisiunii de obligațiuni, iar două dintre ele, Primăria Sângera și Primăria Ceadâr-Lunga, au selectat deja intermediarul financiar și contractarea acestuia. În cazul celor două primării, intermediarul va fi banca comercială „Victoriabank” SA. Între timp, Primăria Chișinău, desfășoară concursul de selectare a intermediarului financiar.

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, a menționat că acest instrument de finanțare pentru dezvoltarea autorităților publice locale se încadrează în contextul reformei administrației publice privind consolidarea autonomiei locale, capacităților autorităților publice locale și descentralizare.

„În opinia noastră, noi trebuie să adoptăm un principiu de diversificare și de flexibilitate, pentru a acorda autorităților locale, indiferent de mărime lor, cât mai multe oportunități să aplice diverse instrumente pentru dezvoltare, a notat Viorel Furdui.

Potrivit lui Valeriu Popa, primarul orașului Sângera, localitatea planifică o emisiune de cinci milioane de lei. Cu acești bani se va finanța construcția unui apeduct înntr-o zonă în care gospodăriile nu au acces la apă. De asemenea, este planificată emisiunea și a altor obligațiuni pentru alte proiecte. Edilul a mai spus că dorința este de a implica mai multe persoane fizice din localitate ca să cumpere obligațiuni. Astfel să simtă că aportul lor poate fi făcut inclusiv prin finanțarea proiectului, iar peste câțiva ani, își va putea recupera investiția, având și proiectul realizat.

Primarul municipiului Ceadâr-Lunga, Anatolii Topal, spune că în cazul lor va fi finanțat un proiect care prevede reabilitarea mai multor segmente de drum local, dar și dezvoltarea infrastructurii pentru a deveni cât mai atractivi pentru mediul investițional.

În Republica Moldova legislația prevede posibilitatea emisiunii de obligațiuni municipale de către autoritățile publice locale de toate nivelurile, însă, până în prezent nicio astfel de entitate nu a făcut un asemenea pas. Potrivit experților, Primăriile nu emit obligațiuni din cauze de ordin legislativ, investițional sau chiar de infrastructură financiară. Pe de o parte, interacțiunea cu piața de capital necesită competențe financiare și de prognozare economică deosebite din partea autorităților publice locale. Pe de altă parte, cadrul legislativ actual nu pare a fi favorabil atât emisiunii, cât și investirii în obligațiuni municipale

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.