Adrian Trofim, CEO Castel Mimi: Am încercat să încalecăm trendurile, dar cu timpul am decis să fim cei care le creează

07 Oct. 2022, 16:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
07 Oct. 2022, 16:20 // Bani și Afaceri //  MD Bani

De la început am încercat să fim „unul dintre…” Urmăream piața și încercam să adaptăm produsele noastre la cerințele ei. La un moment am decis că ne vom bătători singuri calea, iar acum avem lucruri unice pe care le propune Castel Mimi. Vinuri cu istorii și sens, cupaje unice și chiar produse „revoluționare”.

Apariția Animaliens Wine a schimbat atitudinea concurenților față de raft. În momentul în care am apărut, în vecinătatea noastră, în aceeași categorie de preț erau uneori si vinuri oxidate, pe care de ani buni nu le mai întâlnești. La fel și stilul curajos al etichetei, care a fost preluat și el. Faptul că unii jucători de pe piață se „inspiră” de la noi demonstrează corectitudinea pașilor noștri.

În piață există etaloane ale unui anumit tip de vin. Noi evităm aceste clișee și producem vinuri care nu concurează cu aceste etaloane, creând  stilul nostru. Indiscutabil că principala componentă a fiecărui experiment este profitabilitatea și nu doar satisfacția personală.

„Castel Mimi este o viziune modernă asupra culturii noastre”

„Contrastul este rețeta succesului Castel-ului Mimi. Un castel de vinuri de circa 130 de ani, care și-a păstrat fațada și arhitectura curții, și drept în fața lui un cub de sticlă și alte construcții moderne. Multă teracotă în fața castelului și plin de verdeață în spatele lui. La fel și bazinul. În zona lui răsună o muzică ritmică, iar când înoți pe sub apă, ești înconjurat de muzică clasică.

Nu am încercat să inventăm ceva nou sau să aducem câteva elemente a unei culturi străine, care din când în când e la modă la noi. S-a decis să se vină cu o viziune modernă asupra culturii noastre. Renumitul arhitect italian, Arnaldo Tranti, timp de o lună a călătorit prin toată Moldova căutând elemente tradiționale ale neamului nostru. Prin arhive, casele țărănești, porți și covoare, tradiții și legende. Din această cauză am obținut efectul că acest castel pare unul prea maiestuos, dar când ajungi înăuntru este foarte și foarte confortabil. Elementele interiorului parcă sunt parte din amintirile copilăriei din ce vedeai pe la bunei prin case.

„Vinul nostru vorbește cu cei care îl consumă, povestindu-i legenda neamului, de acum șapte mii de ani până în zilele noastre”

Un vin bun înseamnă, în primul rând, o comunicare. Credem că un vin bun trebuie să fie la fel de plin de sens ca și de gust. Din această cauză, practic fiecare din vinurile noastre au o istorie a creării lor, o denumire și un simbol care le caracterizează, lăsat moștenire de civilizația Cucuteni.

De exemplu – Sfăditele de la Castel Mimi. Un cupaj dintre o intensă Feteasca Neagră și o aromata Rară Neagră. A fost greu să obținem un cupaj perfect. La un moment am avut chiar și o situație în care am fost nevoiți să retragem o parte din vinuri, pentru că soiurile „s-au sfădit în sticlă”. Cupajul perfect ne-a reușit abia în 2019 și de atunci acest vin se numește Sfăditele, iar semnul din perioada Cucuteni de pe el e semnul împăcării, un fel de Yin și Yang al popoarelor de pe aceste teritorii.

Și astfel de istorii povestesc o bună parte din vinurile noastre clasice, ca Isterie, Sânzienele, sau Frați, un cupaj cincizeci la cincizeci din preferatele soiuri de poamă a surorii mele Cristina Frolov și a mea. Prin astfel de istorii, o sticlă de vin Castel Mimi oferă celor care s-au întâlnit o nouă temă de discuție.

„Pentru noi, sustenabilitatea afacerii Castel Mimi merge mai departe decât doar un exercițiu de PR despre suprafața pe care am instalat panouri fotovoltaice”

Partea de sustenabilitate a afacerii a devenit o prioritate pentru noi chiar din momentul lansării Castel Mimi, șase ani în urmă. De mai mulți ani nu folosim plastic pe teritoriul castelului, toată vesela fiind din lemn sau ceramică, paharele folosite, inclusiv la evenimente de mii de oameni, exclusiv din sticlă, chiar și butoaiele le reciclăm transformându-le în platouri pe care le folosim în restaurant.

Foarte important pentru noi e direcția producerii vinurilor organice. Primul pas e vița de vie, câteva hectare din care se află acum în tranziție.

Ziua Națională a Vinului la Castel Mimi din acest an a fost primul eveniment desfășurat exclusiv pe energie din surse regenerabile. La fel vor fi și următoarele. În cel mai scurt timp vom începe înlocuirea parcului de automobile cu cele electrice și, la fel, extinderea și retehnologizarea procesului de producere.

Un exemplu pentru noi sunt țările nordice, unele din care fiind exportatoare importante de petrol și gaze, își acoperă consumul de energie, practic în totalitate din surse regenerabile.

„Pentru vinificatorii moldoveni este vitală penetrarea continuă a unor noi piețe”

O bună parte din marii vinificatori din Republica Moldova rămân în continuare pe cont propriu, chiar dacă, aparent suportul declarat, acordat industriei, este în creștere. Vinificatorii participă la cele mai mari expoziții de vinificație din lume, lăudându-ne cu sute de medalii. Încearcă să se evidențieze, concurând cele mai renumite țări producătoare de vinuri.

În același timp, sunt ignorate oportunități ar propulsa industria cu viteza luminii. Cu 3000% au crescut vânzările vinurilor din Georgia în China după semnarea unui acord de liber schimb între aceste țări. Acum 80% din exporturile de vinuri ale georgienilor pleacă în China la un preț minim de 2,5 euro per sticlă.

Deblocarea unor noi piețe trebuie să fie misiunea prioritară a organizațiilor care promovează interesele vinificatorilor și nu cum să împartă cât mai comod locurile și trofeele de la Ziua Națională a Vinului.

„Prioritățile pentru următorii cinci ani țin în mare parte de dezvoltarea regională, afacerea Castel Mimi păstrându-și ritmul de creștere”

În anul viitor vom deschide 22 de numere în hotelul din Castel Mimi și singura Wine SPA din Republica Moldova. În următoarele luni vom lansa un spumant în ediție limitată, dar analizăm și extinderea gamei de produse a Distilăriei Bulboaca. Principalele planuri ce țin de exporturi sunt extinderea vânzărilor în Canada și America de Nord, și fortificarea pozițiilor în Asia, în special Japonia.

Din acest an, una din principalele ținte pe termen mediu și lung este dezvoltarea regională, în primă fază în localitățile Bulboaca și Speia, unde activăm, iar mai târziu și dezvoltarea întregii regiuni. Prin intermediul Fundației Castel Mimi, președintă a căreia este Cristina Frolov, punem bazele unei strategii de dezvoltare a turismului în această regiune. O serie de acțiuni care ar atragă noi turiști, ar crea premise ca turiștii să petreacă mai mult timp aici, să apară noi mici afaceri, iar pe acest fundal să fie atrași noi investitori. Un plan ambițios, dar realizabil.

P.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală