Criza energiei aprinde spiritele între ţările europene: „Dubla lovitură” a Germaniei generează critici în UE

10 Oct. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Pe fondul creşterii preţurilor la energie, statele membre UE caută în continuare un răspuns. În timp ce se străduiesc să vină cu un răspuns unificat, Germania a propus măsuri naţionale cu o valoare de până la 200 de miliarde de euro, o decizie care a generat critici şi apeluri la unitate în Uniunea Europeană.

Guvernul german a anunţat un plafon pentru preţul gazelor naturale pentru a-i proteja pe consumatori de creşterea facturilor la energie, rezultată ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina. Coaliţia guvernamentală, formată din social-democraţi, ecologişti şi formaţiunea pro-business Partidul Liberal-Democrat (FDP), se gândeşte la un pachet de subvenţii cu o valoare cuprinsă între 150 şi 200 de miliarde de euro. Fondurile urmează să fie realocate de la Fondul de Stabilizare Economică, care a fost înfiinţat iniţial pentru a diminua impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei. Guvernul german va pune la punct măsuri pentru a consolida situaţia financiară a importatorilor de gaze, care au probleme în a plăti pentru energia care nu mai este furnizată de Rusia. Cancelarul german, Olaf Scholz, a descris aceste măsuri destinate să asigure aprovizionarea cu energie a ţării, precum şi plafonul impus preţului gazelor, drept o „dublă lovitură” pentru a face Germania să treacă peste criza energetică.

Însă, această „dublă lovitură” a generat critici din partea altor ţări UE care ar putea să nu dispună de mijloacele pentru a finanţa măsuri similare.

Prima reacţie a venit de la Roma. „Confruntaţi cu o ameninţare comună, nu putem fi divizaţi în funcţie de bugetele naţionale”, a spus prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, într-o critică la anunţul autorităţilor de la Berlin, făcând un apel către europeni „să dea dovadă de unitate”.

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.