Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Mișcare pe piața aurului. Unde migrează lingourile din prețiosul metal

Mișcare pe piața aurului. Unde migrează lingourile din prețiosul metal

10 Oct. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Piața aurului trece printr-o migrație globală, deoarece investitorii occidentali vând lingouri în masă, iar cumpărătorii asiatici profită de scăderea prețurilor.

Prețurile aurului au scăzut cu 18% din martie din cauza majorărilor abrupte ale dobânzilor Fed, scrie Bloomberg.

Potrivit CME Group Inc. și London Bullion Market Association, peste 527 de tone de aur au fost vândute de la sfârșitul lunii aprilie din seifurile din New York și Londra care susțin cele mai mari două piețe occidentale. În schimb, cererea pe piața de aur din Shanghai sau Marele Bazar din Istanbul este doar în creștere, scrie epravda.com.ua.

Problemele logistice combinate cu capriciile pieței fac dificil pentru comercianți să obțină suficiente lingouri acolo unde este nevoie. Drept urmare, unele piețe asiatice vând aur și argint la prețuri neobișnuit de ridicate pentru prețul de bază global.

Rotirea globală a metalului face parte dintr-un ciclu al pieței aurului care se repetă de zeci de ani: pe măsură ce investitorii se retrag și prețurile scad, cumpărăturile în Asia cresc și metalele prețioase curg spre est, contribuind la scăderea prețului aurului.

Mai târziu, când aurul se ridică în cele din urmă din nou, o mare parte din el este returnat în seifurile băncilor de pe străzile din New York, Londra și Zurich.

În ciuda fluxurilor mari de aur din seifurile din Londra și New York din Dubai și Istanbul sau de la Bursa de Valori din Shanghai, metalul prețios s-a tranzacționat cu mult peste nivelul de referință de la Londra în ultimele săptămâni, sugerând că achizițiile depășesc importurile.

Analistii spun ca o mare parte din metalele pretioase care alimenteaza apetitul Asiei provin din seifurile conduse de CME Group, care sustine piata futures Comex din New York.

Perturbările pieței la începutul pandemiei au dus la creșteri semnificative de preț, forțând băncile să-și construiască rezerve mari pentru a-și acoperi pozițiile futures. Aurul Comex a fost tranzacționat cu reducere la Londra în ultimele luni, iar aceste acțiuni sunt acum reduse pentru a satisface cererea din Asia.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.