Mișcare pe piața aurului. Unde migrează lingourile din prețiosul metal

Piața aurului trece printr-o migrație globală, deoarece investitorii occidentali vând lingouri în masă, iar cumpărătorii asiatici profită de scăderea prețurilor.

Prețurile aurului au scăzut cu 18% din martie din cauza majorărilor abrupte ale dobânzilor Fed, scrie Bloomberg.

Potrivit CME Group Inc. și London Bullion Market Association, peste 527 de tone de aur au fost vândute de la sfârșitul lunii aprilie din seifurile din New York și Londra care susțin cele mai mari două piețe occidentale. În schimb, cererea pe piața de aur din Shanghai sau Marele Bazar din Istanbul este doar în creștere, scrie epravda.com.ua.

Problemele logistice combinate cu capriciile pieței fac dificil pentru comercianți să obțină suficiente lingouri acolo unde este nevoie. Drept urmare, unele piețe asiatice vând aur și argint la prețuri neobișnuit de ridicate pentru prețul de bază global.

Rotirea globală a metalului face parte dintr-un ciclu al pieței aurului care se repetă de zeci de ani: pe măsură ce investitorii se retrag și prețurile scad, cumpărăturile în Asia cresc și metalele prețioase curg spre est, contribuind la scăderea prețului aurului.

Mai târziu, când aurul se ridică în cele din urmă din nou, o mare parte din el este returnat în seifurile băncilor de pe străzile din New York, Londra și Zurich.

În ciuda fluxurilor mari de aur din seifurile din Londra și New York din Dubai și Istanbul sau de la Bursa de Valori din Shanghai, metalul prețios s-a tranzacționat cu mult peste nivelul de referință de la Londra în ultimele săptămâni, sugerând că achizițiile depășesc importurile.

Analistii spun ca o mare parte din metalele pretioase care alimenteaza apetitul Asiei provin din seifurile conduse de CME Group, care sustine piata futures Comex din New York.

Perturbările pieței la începutul pandemiei au dus la creșteri semnificative de preț, forțând băncile să-și construiască rezerve mari pentru a-și acoperi pozițiile futures. Aurul Comex a fost tranzacționat cu reducere la Londra în ultimele luni, iar aceste acțiuni sunt acum reduse pentru a satisface cererea din Asia.

#aur #pret #burse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.