Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Criza energiei aprinde spiritele între ţările europene: „Dubla lovitură” a Germaniei generează critici în UE

Criza energiei aprinde spiritele între ţările europene: „Dubla lovitură” a Germaniei generează critici în UE

10 Oct. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Pe fondul creşterii preţurilor la energie, statele membre UE caută în continuare un răspuns. În timp ce se străduiesc să vină cu un răspuns unificat, Germania a propus măsuri naţionale cu o valoare de până la 200 de miliarde de euro, o decizie care a generat critici şi apeluri la unitate în Uniunea Europeană.

Guvernul german a anunţat un plafon pentru preţul gazelor naturale pentru a-i proteja pe consumatori de creşterea facturilor la energie, rezultată ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina. Coaliţia guvernamentală, formată din social-democraţi, ecologişti şi formaţiunea pro-business Partidul Liberal-Democrat (FDP), se gândeşte la un pachet de subvenţii cu o valoare cuprinsă între 150 şi 200 de miliarde de euro. Fondurile urmează să fie realocate de la Fondul de Stabilizare Economică, care a fost înfiinţat iniţial pentru a diminua impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei. Guvernul german va pune la punct măsuri pentru a consolida situaţia financiară a importatorilor de gaze, care au probleme în a plăti pentru energia care nu mai este furnizată de Rusia. Cancelarul german, Olaf Scholz, a descris aceste măsuri destinate să asigure aprovizionarea cu energie a ţării, precum şi plafonul impus preţului gazelor, drept o „dublă lovitură” pentru a face Germania să treacă peste criza energetică.

Însă, această „dublă lovitură” a generat critici din partea altor ţări UE care ar putea să nu dispună de mijloacele pentru a finanţa măsuri similare.

Prima reacţie a venit de la Roma. „Confruntaţi cu o ameninţare comună, nu putem fi divizaţi în funcţie de bugetele naţionale”, a spus prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, într-o critică la anunţul autorităţilor de la Berlin, făcând un apel către europeni „să dea dovadă de unitate”.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.