O nouă tehnologie aplicată în reparația drumurilor capitalei

Mai multe străzi din capitală vor fi supuse unei noi tehnologii de întreținere. Este vorba despre tratarea părții carosabile cu amestec bituminos de tip Slurry Seal – un mix din asfalt emulsionat cationic, umplutură minerală, apă și aditivi, care este distribuit cu ajutorul unui echipament special. Potrivit angajaților Direcției Generale Transport și Căi de Comunicații a Primăriei, metoda este nouă pentru orașul Chișinău și este menită să prelungească durata de viață a învelișului de asfalt, fiind aplicată în cazul drumurilor cu deteriorări ușoare până la moderate, cu fisuri înguste. Astfel de lucrări au fost executate pe bd. Dacia și urmează să fie efectuate pe străzile Calea Ieșilor, Mihai Viteazul, Petricani (tronsonul Mihai Viteazul-Calea Orheiului) și Alecu Russo. Se evaluează și alte străzi care pot fi tratate prin metoda respectivă. Pentru acest proiect, din bugetul municipal au fost alocate circa 92 milioane lei.

Din anul 2020 și până în prezent în capitală au fost efectuate lucrări de reparație și întreținere la peste 30 de străzi. Cele mai multe, 19 la număr, au fost renovate anul trecut, iar de la începutul anului 2022 până în prezent- deja 14. Lucrările au inclus, în funcție de necesități, schimbarea stratului de asfalt, înlocuirea sau reparația bordurilor, reabilitarea trotuarelor și reparația canalizării pluviale. Pe lângă străzile orașului Chișinău, cu lucrări masive de reparație s-a intervenit și pe drumurile de acces către suburbiile capitalei, iar un nou contract urmează a fi realizat în anul curent.

În prezent lucrări de reabilitare a străzilor, inclusiv reparația carosabilului, trotuarelor și a canalizării pluviale, se desfășoare pe străzile : Calea Ieșilor, Renașterii Naționale, Ion Neculce, Socoleni, Sarmisegetusa, Ac. A. Saharov – Dumitru Rîșcanu, iar până la sfârșitul anului urmează să fie demarate și pe alte străzi.

Pentru anul curent a fost alocat un buget record pentru reabilitarea drumurilor municipale – circa 1,3 miliarde de lei. Din acestea 638,5 milioane lei au fost direcționate pentru întreținerea străzilor.

#drumuri #reparatii #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.