Petrecerea s-a terminat: SUA este gata să-şi dezlănţuie arsenalul de arme economice în războiul pentru ordinea mondială

Statele Unite ale Americii deţin cea mai puternică armată din lume şi unele dintre cele mai avansate tehnologii militare existente, însă şi un ansamblu de instrumente şi măsuri economice care poate îngenunchea statele ostile. Pe fondul tensiunilor şi provocărilor tot mai mari la nivel internaţional, SUA s-a arătat pregătită să-şi folosească armele economice împotriva celor care sunt responsabili de haos, scrie Bloomberg.

Administraţia Biden a răspuns invaziei lui Putin nu numai prin echiparea trupelor din Ucraina şi ajutor financiar, dar şi prin convingerea aliaţilor SUA să lanseze un tir de sancţiuni economice asupra Rusiei. De asemenea, SUA s-a folosit de poziţia sa pentru a tăia Rusiei accesul la marile pieţe de capital şi de la sistemul SWIFT.

Împotriva Chinei, SUA exercită presiuni pe mai multe fonturi. Cea mai recentă măsură luată de americani a fost impunerea unor noi restricţii privind accesul Chinei la semiconductori. De asemenea, SUA ameninţă cu eliminarea companiilor chineze de pe bursă, pe fonul unor probleme de transparenţă şi contabilitate.

„Factorii care vor determina cine se va afla la conducere în următorii 20 de ani ţin mai puţin de puterea militară. Va fi vorba mai mult despre capabilităţile economice, pe termen lung”a declarat Julia Friedlander, fost consilier al Trezoreriei SUA.

Capacitatea de luptă economică a SUA este combinată cu forţa ei în domeniul militar, reţetă pe care americanii au folosit-o des, obţinând rezultate mixte în ultimele decenii. Armele furnizate Ucrainei şi ajutorul militar au reuşit să îi aducă pe ucraineni în avantaj, având astfel un impact mult mai semnificativ decât sancţiunile economice impuse Rusiei.

Pe de altă parte, în cazul Afganistanului şi al Irakului, precum şi cu câteva decenii în urmă în Vietnam, forţa militară a SUA şi-a arătat limitele. Prin epuizarea atât a resurselor cât şi a sprijinului public, aceste conflicte au făcut ca alte metode de proiecţie şi exercitare a puterii să fie mult mai convenabile şi atractive.

Setul de instrumente pe care SUA le posedă şi le foloseşte pentru control economic s-a diversificat şi include acum controlul exporturilor, revizuirea investiţiilor străine, restricţii privind proprietatea intelectuală şi interzicerea accesului la cele mai importante reţele financiare.

„Există o situaţie în care descoperi că abordarea ţintei tale cu o soluţie militară este prea complicată sau poate crea probleme mai mari. Aşa că răspunsul este dezvoltarea unor instrumente de control economic mult mai complexe”, mai spune Friedler.

Cu toate acestea, războiul economic este o opţiune periculoasă chiar şi pentru cele mai puternice economii. Măsurile pe care acestea le iau împotriva unui inamic se pot întoarce asupra lor şi pot provoca pagube de miliarde.

China reprezintă pentru SUA cel mai abil inamic în prezent, dar şi cea mai mare problemă pentru că există o relaţie de dependenţă între cei doi giganţi. În cazul Chinei, americanii nu pot proceda în aceeaşi manieră precum în cazul lui Putin. În final, o lovitură economică de proporţii care vizează China, poate însemna destabilizarea economiei globale sau chiar împingerea celor două naţiuni către un conflict devastator.

#aur #Putin #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.