Petrecerea s-a terminat: SUA este gata să-şi dezlănţuie arsenalul de arme economice în războiul pentru ordinea mondială

13 Oct. 2022, 17:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Oct. 2022, 17:15 // Actual //  bani.md

Statele Unite ale Americii deţin cea mai puternică armată din lume şi unele dintre cele mai avansate tehnologii militare existente, însă şi un ansamblu de instrumente şi măsuri economice care poate îngenunchea statele ostile. Pe fondul tensiunilor şi provocărilor tot mai mari la nivel internaţional, SUA s-a arătat pregătită să-şi folosească armele economice împotriva celor care sunt responsabili de haos, scrie Bloomberg.

Administraţia Biden a răspuns invaziei lui Putin nu numai prin echiparea trupelor din Ucraina şi ajutor financiar, dar şi prin convingerea aliaţilor SUA să lanseze un tir de sancţiuni economice asupra Rusiei. De asemenea, SUA s-a folosit de poziţia sa pentru a tăia Rusiei accesul la marile pieţe de capital şi de la sistemul SWIFT.

Împotriva Chinei, SUA exercită presiuni pe mai multe fonturi. Cea mai recentă măsură luată de americani a fost impunerea unor noi restricţii privind accesul Chinei la semiconductori. De asemenea, SUA ameninţă cu eliminarea companiilor chineze de pe bursă, pe fonul unor probleme de transparenţă şi contabilitate.

„Factorii care vor determina cine se va afla la conducere în următorii 20 de ani ţin mai puţin de puterea militară. Va fi vorba mai mult despre capabilităţile economice, pe termen lung”a declarat Julia Friedlander, fost consilier al Trezoreriei SUA.

Capacitatea de luptă economică a SUA este combinată cu forţa ei în domeniul militar, reţetă pe care americanii au folosit-o des, obţinând rezultate mixte în ultimele decenii. Armele furnizate Ucrainei şi ajutorul militar au reuşit să îi aducă pe ucraineni în avantaj, având astfel un impact mult mai semnificativ decât sancţiunile economice impuse Rusiei.

Pe de altă parte, în cazul Afganistanului şi al Irakului, precum şi cu câteva decenii în urmă în Vietnam, forţa militară a SUA şi-a arătat limitele. Prin epuizarea atât a resurselor cât şi a sprijinului public, aceste conflicte au făcut ca alte metode de proiecţie şi exercitare a puterii să fie mult mai convenabile şi atractive.

Setul de instrumente pe care SUA le posedă şi le foloseşte pentru control economic s-a diversificat şi include acum controlul exporturilor, revizuirea investiţiilor străine, restricţii privind proprietatea intelectuală şi interzicerea accesului la cele mai importante reţele financiare.

„Există o situaţie în care descoperi că abordarea ţintei tale cu o soluţie militară este prea complicată sau poate crea probleme mai mari. Aşa că răspunsul este dezvoltarea unor instrumente de control economic mult mai complexe”, mai spune Friedler.

Cu toate acestea, războiul economic este o opţiune periculoasă chiar şi pentru cele mai puternice economii. Măsurile pe care acestea le iau împotriva unui inamic se pot întoarce asupra lor şi pot provoca pagube de miliarde.

China reprezintă pentru SUA cel mai abil inamic în prezent, dar şi cea mai mare problemă pentru că există o relaţie de dependenţă între cei doi giganţi. În cazul Chinei, americanii nu pot proceda în aceeaşi manieră precum în cazul lui Putin. În final, o lovitură economică de proporţii care vizează China, poate însemna destabilizarea economiei globale sau chiar împingerea celor două naţiuni către un conflict devastator.

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.