Pașaportul moldovenesc a devenit mai puternic. A urcat două poziții în TOP

13 Oct. 2022, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Oct. 2022, 14:59 // Actual //  MD Bani

A fost publicat topul celor mai puternice pașapoarte din lume în 2022. Topul este realizat în funcție de numărul de destinații pe care deținătorii lor le pot accesa fără o viză prealabilă. Indexul se bazează pe date exclusive de la Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) – cea mai mare și mai precisă bază de date de informații de călătorie.

Astfel, în 2022, pașapoartele emise în Republica Moldova au devenit mai puternice, urcând două poziții în TOP, clasându-se pe locul 48. Astfel, deținătorii de pașapoarte moldovenești pot călători în 120 țări fără a avea nevoie de viză prealabilă. În 2021, se regăsea pe locul 50 în clasament.

Pașapoartele emise în România se regăsesc în TOP pe locul 16, alături de Chile și Monaco, ceea ce înseamnă că deținătorii pot călători fără viză în 174 de țări.

Cele mai puternice pașapoarte din lume sunt emise de Japonia, deținătorii de pașapoarte emise pot călători în 193 de țări. Topul este urmat de Singapore și Coreea de Sud, deținătorii pot călători în 192 de țări.

TOP 5 cele mai puternice pașapoarte din lume:

  1. Japonia – 193 de țări;
  2. Singapore, Coreea de Sud – 192 de țări;
  3. Germania, Spania- 190 de țări;
  4. Finlanda, Italia, Luxemburg – 189 de țări;
  5. Austria, Danemarca, Olanda, Suedia – 188 de țări.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.