Avertisment teribil de la FMI: Ce e mai rău urmează să vină. Norii de furtună sunt mai negrii decât au fost de decenii

Fondul Monetar Internaţional a avertizat cu privire la o înrăutăţire a perspectivelor pentru economia mondială, subliniind că eforturile de a gestiona cea mai ridicată inflaţie din ultimele decenii se pot adăuga la daunele generate de războiul din Ucraina şi de încetinirea economică a Chinei, scrie Bloomberg.

FMI şi-a redus prognoza pentru creşterea globală anul viitor la 2,7%, de la 2,9% în iulie şi 3,8% în ianuarie, adăugând că există o probabilitate de 25% ca avântul economic să încetinească la mai puţin de 2%.

Riscul de calculare greşită a politicilor a crescut brusc, deoarece creşterea rămâne fragilă şi pieţele dau semne de stres, a declarat marţi FMI în World Economic Outlook. Aproximativ o treime din economia globală riscă să se contracte anul viitor, în timp ce SUA, Uniunea Europeană şi China continuă să se blocheze.

Impactul înăspririi politicii monetare a Rezervei Federale va fi resimţit la nivel global, puterea dolarului faţă de valutele de pe pieţele emergente şi în curs de dezvoltare inăsprind inflaţia şi presiunile datoriei.

Excluzând încetinirea fără precedent din 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, performanţa de anul viitor ar fi cea mai slabă din 2009, ca urmare a crizei financiare globale.

„Ce e mai rău abia acum urmează să vină, iar pentru mulţi oameni, 2023 se va simţi ca o recesiune”, a scris economistul şef al creditorului, Pierre-Olivier Gourinchas, într-o prefaţă la raport. „Pe măsură ce norii de furtună se adună, factorii de decizie politică trebuie să păstreze o mână fermă.”

Avertismentul vine în momentul în care şefii de finanţe şi bănci centrale se adună la Washington pentru reuniunile anuale ale creditorilor. În cadrul deschiderii de luni, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că preţurile mai mari ale împrumuturilor în SUA, cea mai mare economie a lumii, „încep să provoace daune”, în timp ce preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a semnalat „pericolul real” al unei recesiuni globale.

Cu siguranţă, FMI vede un risc mai mare ca băncile centrale să nu poată gestiona corect situaţia, pe fondul presiunilor persistente ale preţurilor, o greşeală care le-ar costa credibilitatea şi nu ar face decât să crească eventualul cost de a aduce preţurile sub control.

Inflaţia va atinge vârful în cursul acestui an, prognozează FMI, cu o rată anuală de 8,8% şi va rămâne ridicată mai mult decât se aştepta anterior, încetinind doar la 6,5% anul viitor şi la 4,1% până în 2024.

#prognoze #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Încercând să iasă din cea mai severă criză din decenii, Egiptul şi-a scos active de mare valoare la vânzare, iar marile puteri din regiunea Golfului îşi scot cecurile. În ultimele nouă luni, vizitatori importanţi din Arabia Saudită şi Qatar, cât şi din UAE, au fost zărite în Egipt. Stând pe munţi de cash de pe urma vânzărilor masive de petrol şi gaze, delegaţiile au în vizor investiţii majore.
Fondul suveran din Abu Dhabi ADQ a achiziţionat recent o participaţie de 40%, evaluată la 882,5 milioane de dolari într-o firmă egipteană care la rândul său a cumpărat deţineri ale guvernului aflat în criză de cash în cadrul a şapte hoteluri, considerate bijuterii ale sectorului egiptean al ospitalităţii.

În februarie, ADQ a anunţat şi o investiţie de 35 miliarde de dolari în Egipt ce include drepturile de transformare a oraşului Ras El-Hekma. Este cea mai mare tranzacţie din istoria Egiptului, iar Cairo a primit cashul în câteva zile, salvându-i economia.

Finanţarea a ajutat Egiptul să pună în acţiune o mult-aşteptată devalorizare monetară, văzută drept vitală pentru refacerea încrederii investitorilor şi atragerea de noi fonduri. În februarie 2023, autorităţile din Egipt au listat peste 30 de companii în legătură cu care investitorii puteau depune oferte pentru participaţii, în sectoare ca cel financiar, petrolier, imobiliar şi portuar. Iniţial, UAE a fost singurul stat arab care a investit consistent.

Arabia Saudită se luptă cu UAE pentru putere în regiune, dar nu a acţionat decât după tranzacţia de 35 miliarde de dolari încheiată de UAE.

La rândul său, fondul suveran din Qatar poartă discuţii pentru achiziţia participaţiei deţinute de guvernul egiptean în operatorul mobil Vodafone Egypt Telecommunications SAE.

Brandul de benzinării Wataniya Petroleum este de asemenea parţial de vânzare, iar tranzacţia ar fi una majoră, marcând prima privatizare a unei companii deţinute de puternica armată egipteană. În diverse etape, Petromin Corp. din Arabia Saudită şi Abu Dhabi National Oil s-au arătat interesate de acest active.

Autorităţile au sugerat că şi alte active deţinute de companii aflate sub controlul armatei ar putea fi scoase la vânzare, un pas care ar duce la îndeplinire cerinţele FMI şi Băncii Mondiale de reducere a controlului statului asupra companiilor. Şi China se luptă pentru influenţă în regiune făcând afaceri în Egipt.

Peste 1.500 de companii chineze sunt înregistrate în Egipt. Peste 140 dintre acesteau au investit în această ţară. În 2022, majoritatea investiţiilor au mers către proiecte industriale, urmate de construcţii şi servicii.

De exemplu, compania chineză CSCEC a contribuit la accelerarea procesului de modernizare a Egiptului prin construirea unui district de business cu 20 de turnuri în noua capitală administrativă a ţării.

În perioada 2017-2022, investiţiile chineze în Egipt au avansat cu 317%. În aceeaşi perioadă, investiţiile americane în Egipt au scăzut cu 31%. În această perioadă, comerţul dintre Egipt şi China a înregistrat o creştere fără precedent. Drept urmare, China a devenit cel mai mare partener comercial al Egiptului timp de opt ani consecutiv.