Fondul Monetar Internaţional a avertizat cu privire la o înrăutăţire a perspectivelor pentru economia mondială, subliniind că eforturile de a gestiona cea mai ridicată inflaţie din ultimele decenii se pot adăuga la daunele generate de războiul din Ucraina şi de încetinirea economică a Chinei, scrie Bloomberg.

FMI şi-a redus prognoza pentru creşterea globală anul viitor la 2,7%, de la 2,9% în iulie şi 3,8% în ianuarie, adăugând că există o probabilitate de 25% ca avântul economic să încetinească la mai puţin de 2%.

Riscul de calculare greşită a politicilor a crescut brusc, deoarece creşterea rămâne fragilă şi pieţele dau semne de stres, a declarat marţi FMI în World Economic Outlook. Aproximativ o treime din economia globală riscă să se contracte anul viitor, în timp ce SUA, Uniunea Europeană şi China continuă să se blocheze.

Impactul înăspririi politicii monetare a Rezervei Federale va fi resimţit la nivel global, puterea dolarului faţă de valutele de pe pieţele emergente şi în curs de dezvoltare inăsprind inflaţia şi presiunile datoriei.

Excluzând încetinirea fără precedent din 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, performanţa de anul viitor ar fi cea mai slabă din 2009, ca urmare a crizei financiare globale.

„Ce e mai rău abia acum urmează să vină, iar pentru mulţi oameni, 2023 se va simţi ca o recesiune”, a scris economistul şef al creditorului, Pierre-Olivier Gourinchas, într-o prefaţă la raport. „Pe măsură ce norii de furtună se adună, factorii de decizie politică trebuie să păstreze o mână fermă.”

Avertismentul vine în momentul în care şefii de finanţe şi bănci centrale se adună la Washington pentru reuniunile anuale ale creditorilor. În cadrul deschiderii de luni, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că preţurile mai mari ale împrumuturilor în SUA, cea mai mare economie a lumii, „încep să provoace daune”, în timp ce preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a semnalat „pericolul real” al unei recesiuni globale.

Cu siguranţă, FMI vede un risc mai mare ca băncile centrale să nu poată gestiona corect situaţia, pe fondul presiunilor persistente ale preţurilor, o greşeală care le-ar costa credibilitatea şi nu ar face decât să crească eventualul cost de a aduce preţurile sub control.

Inflaţia va atinge vârful în cursul acestui an, prognozează FMI, cu o rată anuală de 8,8% şi va rămâne ridicată mai mult decât se aştepta anterior, încetinind doar la 6,5% anul viitor şi la 4,1% până în 2024.