Zece secrete bine păstrate de însoțitorii de bord din avioane

Fiecare profesie are micile ei secrete – coduri, gesturi, autorizații speciale. În avioane, însoțitorii bord au grijă să păstreze numai pentru ei anumite informații care le sunt utile pentru buna desfășurare a activității și a zborului.

Aproape una din patru persoane se teme de zbor, iar însoțitorii de bord sunt conștienți de acest lucru. Personalul din avion, care este responsabil de asigurarea siguranței la bord, știe o serie de trucuri pentru a evita panica. Iată câteva din micile secrete ale stewardeselor, potrivit Digi24.ro.

1. Însoțitorii de zbor pot deschide ușa toaletei în orice moment

Au voie să o facă numai din motive de siguranță, în cazul în care pasagerul pățește ceva în toaleta unui avion și are nevoie de ajutor. Amețelile, de pildă, sunt foarte frecvente în timpul zborului, motiv pentru care toate toaletele pot fi deschise din exterior.

2. Pilotul și copilotul nu mănâncă aceeași mâncare

Poate părea un detaliu nesemnificativ, dar în caz de intoxicație alimentară, vă poate salva viața. Pilotul este întotdeauna însoțit de un copilot, iar atunci când este timpul să mănânce, nu mănâncă niciodată aceleași lucruri, pentru a preveni o situație periculoasă, în cazul în care unul dintre alimente ar fi infestat cu germeni.

3. Măștile de oxigen sunt eficiente doar 30 de minute

Măștile de oxigen nu sunt concepute pentru a vă menține în viață pe parcursul întregii călătorii. Atunci când există o problemă cu depresurizarea, căpitanul le activează și aduce rapid aeronava înapoi la altitudine joasă, unde se poate respira chiar și într-o cabină nepresurizată. De aceea, măștile de oxigen vă pot ajuta să respirați timp de 15 până la 30 de minute, în funcție de capacitatea dumneavoastră respiratorie. Dar fiți siguri că acest timp este mai mult decât suficient pentru ca pilotul să coboare la o altitudine la care aerul devine din nou respirabil.

4. Membrii echipajului te cunosc încă dinainte de a te urca în avion

Atunci când vă înregistrați, întregul echipaj are acces la numele pasagerilor. Trebuie să știți că fiecare companie aeriană are propria „listă neagră” cu persoane care au avut un comportament impulsiv și agresiv. Dacă ați fost vreodată turbulent în timpul unui zbor, stewardesele vor ști.

5. Nu se bea apă de la robinet în avion

Nu este chiar un secret, dar ar trebui să știți. Din cauza aerului foarte uscat din cabină, este recomandabil să beți multă apă în avion. Da, dar nu de oriunde. Chiar dacă apa din avioane este descrisă ca fiind „potabilă”, din păcate, acesta stagnează ore îndelungate, ceea ce înmulțește bacteriile. Este mai bine să le cereți însoțitoarelor de bord pahare cu apă din sticle.

6. Dispozitivele electronice nu generează interferențe deranjante în timpul zborului

Imediat ce pasagerii sunt așezați pe locurile lor, echipajul îi roagă să își închidă telefoanele mobile și dispozitivele electronice. De ce? Pentru a evita interferențele cu echipamentul electronic al aeronavei. Cu toate acestea, cei din domeniu știu că riscurile de interferență pot exista doar în timpul manevrării trenului de aterizare, adică la decolare și aterizare, dar în plin zbor nu există niciun risc de oscilație. Prin urmare, nu este interzisă utilizarea telefoanelor, a calculatoarelor sau a tabletelor în timpul zborului, mai ales că wifi-ul în cabine este din ce în ce mai răspândit.

7. În cazul unei probleme, echipajul trebuie să intervină de la distanță

Nu se pune problema ca tot personalul de la bord să se adune în jurul unui pasager care are o anumită problemă, deoarece acest lucru ar putea provoca panică. În cazul în care un pasager nu poate suporta turbulențele, de pildă, un membru al echipajului are voie să vină și să se așeze lângă persoana respectivă pentru a o liniști. Este vorba pur și simplu de a-l ajuta prin gesturi să respire corect și să-și recapete calmul. Adesea, însoțitorii de bord se întorc de mai multe ori pentru a-i liniști pe cei mai anxioși, pentru că fiecare gest contează. Chiar și un simplu clipit poate calma un pasager.

8. Însoțitorii de zbor au tot dreptul să vă debarce

Dacă pasagerul este prea nervos, prea agresiv sau are dificultăți de respirație, de exemplu, poate să fie scos din avion. Astfel de cazuri sunt totuși rare, pentru că întârzierea unui zbor pentru a debarca pe cineva este foarte costisitoare. Cel mai frecvent motiv de debarcare este consumul excesiv de alcool.

9. Echipajul beneficiază de reduceri semnificative de tarif pentru membrii familiei lor

Reducerile nu înseamnă călătorii gratuite. Membrii de familie ai echipajului pot călători însă în condiții avantajoase. În funcție de compania aeriană, însoțitorii de bord au un număr limitat de bilete în timpul anului. Există două condiții principale: plata taxelor de aeroport și îmbarcarea la bordul avionului numai dacă mai există loc în avion. În ceea ce-i privește pe părinții membrilor echipajului, unele companii aeriene le permit să călătorească pe viață, plătind doar taxele de aeroport. În cazul copiilor, aceștia sunt privilegiați de obicei până la vârsta de 25 de ani (vârsta poate varia în funcție de compania aeriană).

10. Echipajul este informat atunci când avionul transportă o persoană decedată

Acesta este probabil cel mai bine păstrat secret. Uneori, la doar câțiva metri de tine, în avion, poate exista un cadavru în cală. Sunt multe persoane decedate care au nevoie de repatriere în alte țări. Corpurile persoanelor decedate sunt transportate în sicrie închise bine. Căpitanul informează echipajul cu privire la numărul de persoane decedate care se află în cală. Este o informație importantă, pentru că, de exemplu, dacă un membru al familiei persoanei decedate se află și el în avion, personalul însoțitor îi poate acorda o atenție sporită și îl poate sprijini. Nu este însă obligatoriu ca personalul însoțitor să fie informat de existența unor persoane decedate în cală. Este o informație lăsată la latitudinea pilotului.

Află cum poți să devii însoțitor de bord în Republica Moldova.

#insotitor de bord #secrete #companie aeriana #cariera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.