Separatiștii puși pe brânci! Vor trebui să achite gazul în avans, dacă Gazprom închide robinetul. Spînu: Luăm din piață

Ministrul Infrastructurii si Dezvoltarii Regionale, Andrei Spînu, susține că la moment nici Republica Moldova și nici malul stâng al Nistrului nu au primit nici o informație oficială despre reducerea cu 40 la suta a volumului de gaze naturale pentru luna noiembrie. Acesta susține că în cazul unui asemenea scenariu, autoritățile vor întreprinde mai multe acțiuni, pentru a asigura cetățenii cu gaze și curent electric în perioada rece a anului.

„Nici cei din partea stângă, nici cei din partea dreapta nu au primit o astfel de informație. Am o presupunere ca vorbesc despre situația în care Gazprom nu va rezerva capacități suplimentare pentru luna noiembrie, adică acea cantitate de 5,7 milioane de metri cubi de gaze, care nu va fi menținuta și pentru luna noiembrie. Însă, luând în considerație ca în luna noiembrie se răcește timpul și consumul creste, aceste 5,7 milioane de metri cubi vor ajunge pentru o perioada mai scurta, decât in octombrie”, a punctat Spînu.

În cazul în care livrările vor fi reduse cu 40%, potrivit ministrului, autoritățile vor achiziționa metan de pe piețele internaționale astfel încât cetățenii să aibă gaz.

„Dacă vorbim de gaz, noi vom achiziționa gaz de pe piețele internaționale și vom asigura cetățenii noștri cu suficient gaz. Termoelectrica trece la păcură și deja a trecut la păcura și nu mai folosește gaz, deci vom implementa acele măsuri pe care le-am promovat în hotărârea de guvern cu privire la pregătirea de sezonul de încălzire”, a precizat Spînu.

Administrația nerecunoscutei regiuni din stânga Nistrului a publicat un comunicat de presă în care spune că Gazprom va reduce 40% livrările de gaz în regiune.

#tranistria #Spînu #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.