Zeci de tancuri cu gaze lichefiate stau la coadă pentru a-și descărca marfa în porturile europene

Câteva zeci de tancuri încărcate cu gaze lichefiate aşteaptă în largul coastelor Spaniei din cauză că nu pot să obţină sloturi pentru a-şi descărca marfa, ceea ce i-a făcut pe operatorii de reţea din Spania să avertizeze că ar putea să suspende operaţiunile de descărcare pentru a face faţă acestei „situaţii excepţionale”, transmite Reuters.

După ce Rusia a redus treptat livrările de gaze spre Occident, regiunea a trebuit să îşi găsească surse alternative de aprovizionare, inclusiv cu gaze lichefiate, însă venirea simultană a mai multor cargouri de gaze lichefiate a scos la lumină capacitatea limitată de „regasificare” a Europei, în condiţiile în care facilităţile care transformă gazele lichefiate înapoi în gaze operează la capacitate maximă.

Dacă aceste cozi nu se vor scurta prea curând, tancurile încărcate cu gaze lichefiate ar putea căuta alte porturi în afara Europei pentru a-şi descărca marfa.

Potrivit unor surse din apropierea acestei situaţii, în prezent sunt peste 35 de tancuri încărcate cu gaze lichefiate care stau la coadă în largul coastelor Spaniei şi în jurul Mediteranei, numai în largul portului Cadiz fiind ancorate cel puţin opt nave.

Aceasta în condiţiile în care Spania oferă în această săptămână doar şase sloturi la terminalele sale de regasificare, adică mai puţin de o cincime din numărul de nave care stau la coadă în largul coastelor.

Într-un comunicat publicat luni seara, şi intitulat „declararea stării de situaţie excepţională”, operatorul reţelei naţionale de conducte de gaze din Spania, Enagas, a informat că ar putea fi nevoit să refuze descărcarea de gaze lichefiate din cauza supracapacităţii de la terminalele sale. Compania a adăugat că gradul de ocupare la instalaţiile de regasificare din Spania ar urma să rămână la un nivel ridicat cel puţin până la începutul lunii noiembrie.

Potrivit surselor citte de Reuters, în paralel există şi alte vase încărcate cu gaze lichefiate care sunt ancorate în apropierea altor ţări europene ceea ce înseamnă că alte zeci de tancuri aşteaptă să descarce marfa.

„Vedem un număr mare de nave care aşteaptă în largul coastelor din sudul Spaniei sau în Mediterana, precum şi unele cargouri care aşteaptă în largul Marii Britanii”, a spus Alex Froley, analist la firma de cercetare de piaţă ICIS.

Lipsa de instalaţii de regasificare sau de conducte care să facă legătura între ţările care au aceste facilităţi şi alte pieţe europene face ca toate aceste gaze lichefiate care aşteaptă în largul Europei nu poată fi utilizate. Blocajele au fost agravate de cererea redusă din partea clienţilor industriali, pe măsură ce economia Europei încetineşte, dar şi de consumul intern sub aşteptări din Spania, graţie unor temperaturi neobişnuit de ridicate pentru această perioadă.

Alex Froley a spus că un alt motiv pentru cozile mari este acela că preţurile sunt aşteptate să crească odată cu venirea iernii, când creşte şi cererea de încălzire, aşa că unii proprietari de gaze lichefiate aşteaptă să vadă dacă pot să îşi vândă marfa la preţuri mai mari, astfel încât să poată acoperi costurile suplimentare generate de faptul că navele stau în aşteptare în largul coastelor.

Săptămâna aceasta liderii Franţei, Germaniei, Spaniei şi Portugaliei au programată o întâlnire la care vor încerca să ajungă la un acord cu privire la conducta MidCat, care ar transporta gaze din Spania spre centrul Europei.

#gaz lichefiat #marfa #porturi #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.