Joe Biden cere companiilor americane să-şi crească producţia de petrol

20 Oct. 2022, 09:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Oct. 2022, 09:25 // Actual //  MD Bani

Preşedintele Joe Biden a cerut miercuri companiilor americane să-şi crească producţia de petrol şi a confirmat că Statele Unite vor continua să-şi utilizeze rezervele strategice în încercarea de a stabiliza preţurile la pompă, comentează AFP.

„Familiile suferă”, a spus el pe un ton grav, într-un discurs de la Casa Albă, conştient că inflaţia mare este pentru el un călcâi al lui Ahile, exploatat fără limită de rivalii săi republicani.

Este urgent să „creştem în mod rezonabil producţia americană de petrol”, a pledat preşedintele democrat. O creştere a producţiei interne care trebuie să aibă loc „fără a întârzia tranziţia noastră spre energii curate”, şi-a exprimat el dorinţa.

Joe Biden şi-a reiterat criticile la adresa anumitor jucători industriali din filiera hidrocarburilor.

Statele Unite vor vinde încă 15 milioane de barili de petrol din rezervele lor strategice, în încercarea de a reduce preţul aurului negru.

Această nouă vânzare, care va fi realizată în decembrie, constituie ultima tranşă a programului anunţat în primăvară de şeful statului american şi care prevedea eliberarea a 180 de milioane de barili în total pentru a face faţă creşterii preţurilor legate de invazia Ucrainei.

În paralel, preşedintele american intenţionează să pună în aplicare un mecanism de refacere a rezervelor strategice pe termen lung. Guvernul SUA va începe să cumpere ţiţei atunci când preţul barilului West Texas Intermediate (WTI), varietatea de referinţă americană, va scădea la un interval cuprins între 67 şi 72 de dolari.

Această măsură, menită să transmită un semnal clar pieţelor, urmăreşte, de asemenea, să încurajeze marile companii naţionale să-şi crească producţia.

De la începutul lui septembrie 2021, Statele Unite au extras peste 212 milioane de barili din rezervele strategice, care sunt la cel mai mic nivel din iunie 1984. Niciodată un preşedinte nu a eliberat asemenea cantităţi de la crearea acestor rezerve în 1975.

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău