FBI a găsit în reședința lui Trump din Florida documente secrete privind Iranul și China

Documentele confiscate de FBI în august de la reşedinţa din Florida a fostului preşedinte Donald Trump conţin informaţii extrem de sensibile despre Iran şi China care ar fi putut dezvălui metode de spionaj ale SUA, conform unui articol publicat vineri de Washington Post şi citat de AFP, transmite Agerpres.

Unul din documentele confiscate de anchetatorii federali descrie programul de rachete al Iranului. Un altul „descria activităţi de informare foarte sensibile care vizează China”, potrivit cotidianului american, care citează o sursă apropiată de subiect.

După ce a părăsit Casa Albă, fostul preşedinte american a luat cu sine cutii întregi de documente. O lege din 1978 obligă însă orice preşedinte american să transfere toate e-mailurile, scrisorile şi alte documente de lucru arhivelor naţionale.

Anchetatorii au confiscat aproape 11.000 de documente într-o percheziţie spectaculoasă bazată pe un mandat pentru „reţinerea de documente clasificate” şi „obstrucţionarea unei anchete federale”.

Printre aceste documente s-au numărat aproximativ 100 de documente clasificate, dintre care unele clasificate top secret, în mod normal accesibile doar unui cerc foarte restrâns şi în condiţii drastice de securitate. Cu toate acestea, în reşedinţa din Mar-a-Lago au fost depozitate documente în diferite locuri, în special în biroul personal al lui Donald Trump, spaţii nesigure, potrivit Departamentului Justiţiei, care conduce ancheta.

Instituţia a justificat percheziţia invocând motive ce ţin de securitatea naţională, argumentând că Donald Trump a fost suspectat de încălcarea legii privind spionajul din 1917, care interzice deţinerea şi partajarea documentelor extrem de sensibile, referitoare la apărarea naţională.

De asemenea, Donald Trump a fost suspectat că a obstrucţionat ancheta, avocaţii săi susţinând, înainte de percheziţie, că nu mai existau documente guvernamentale la Mar-a-Lago.

O instanţă a desemnat, la cererea lui Donald Trump, un expert independent care să examineze documentele pentru a stabili dacă natura lor este sau nu confidenţială. Doar 15 dintre ele fac obiectul unor dezacorduri între părţi, a informat joi ministerul într-un document judecătoresc.

#fbi #Perchezitii #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.