Parlamentul Germaniei a aprobat un buget de 200 de miliarde de euro pentru plata facturilor la energie

Parlamentul german a aprobat vineri un pachet de sprijin în valoare de 200 de miliarde de euro care vizează protejarea companiilor şi gospodăriilor de impactul creşterii explozive a preţurilor la energie.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „Decizia este o veste bună pentru toţi cei care privesc cu îngrijorare facturile la utilităţi, dar şi pentru companii”, conform RRA.

Conform planurilor guvernului federal, împrumuturile vor fi suficiente până în 2024, dar vor fi contractate în acest an.

Banii urmează să fie utilizați în special pentru a reduce prețul gazelor care a crescut brusc în ultima vreme. O comisie înființată de guvern a propus ca statul să preia ratele lunare la gaz în decembrie pentru toți consumatorii din Germania.

Începând cu luna martie 2023, pentru clienții privați ar putea intra în vigoare un plafon de preț pentru o cotă de bază de 80% din consumul lor obișnuit.

Pentru marii clienți industriali va exista o frână de preț încă din ianuarie 2023.

Nu este limpede dacă guvernul federal va pune în aplicare propunerea în același mod. „Umbrela defensivă” de 200 de miliarde de euro ar trebui, de asemenea, să contribuie la scăderea prețului energiei electrice.

#Sholz #nemți #compensatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.