Guvernul slovac plafonează prețul energiei pentru companii

Slovacia va plafona prețul energiei pentru companii în primul trimestru al anului viitor, pentru a ușura impactul creșterii facturilor, a spus premierul Eduard Heger, în încercarea de a crește șansele guvernului său minoritar de a trece bugetul 2023.

Guvernul va stabili plafonul la 199 de euro pe megawatt – oră și la 99 de euro pentru gaz, iar statul va acoperi 80% din costurile peste aceste nivele, a spus Heger într-o conferință de presă televizată, potrivit Reuters.

„Vom acoperi aproape întregul sector al companiilor, în afară de cele câteva care sunt extrem de mari consumatoare de energie, care vor fi tratate individual de ministerul economiei,” a spus Heger. „Acest suport este legat de aprobarea bugetului pentru anul 2023. Așa încât cred că este potrivit ca fiecare membru din legislativ să își dea jos pentru moment pălăria politică și să îl aprobe,” a mai adăugat el.

Guvernul lui Heger a căzut în minoritate în parlament în luna septembrie, după ce una dintre coalițiile partidului și-a dat demisia împreună cu ministrul finanțelor, Igor Matovic, care conduce cel mai mare partid de la conducere. Guvernul se confruntă acum cu un vot dur pentru bugetul 2023, iar opoziția îi pune în cale numeroase obstacole, cerând alegeri anticipate, pe care Heger le-a refuzat.

Propunerea de buget 2023 include 3,5 miliarde de euro pentru măsurile-suport, inclusiv plafonarea, care este estimată la 500 de milioane de euro pentru primul trimestru, potrivit declarației de ieri a lui Matovic.

Liderii UE nu au ajuns la un consens cu privire la plafonarea prețurilor la întâlnirea lor de săptămâna trecută.

#Slovacia #gaz #plafonare #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.