Colac peste pupăză! Autoritățile pun lacătul pe afacerile duty free

Guvernul a avizat pozitiv un proiect de lege care prevede închiderea magazinelor duty free.

Așadar, potrivit legii se propune doar anularea regimului duty-free pe întreg teritoriul Republicii Moldova, nu și eliminarea punctelor comerciale de la punctele de trecere a frontierei. Acestea vor putea opera în continuare, cu achitarea integrală a tuturor impozitelor și taxelor, fără excepții, fapt care va asigura venituri suplimentare la buget într-o perioadă cu provocări economice.

Conform informației Serviciului Vamal, în primele 6 luni ale anului 2022 regimul duty-free a beneficiat de scutiri fiscale în sumă de 1 miliard de lei (53 mln EUR). Pe tot anul, deci, regimul duty-free va beneficia de cel puțin 2 miliarde lei (106 mln EUR) în scutiri fiscale (TVA, Accize, taxe vamale). Au fost ani (înainte de pandemie) în care această cifră se apropia de 4 miliarde lei anual. În mare parte aceste privilegii merg la o singură companie.

„Regimul duty-free oferă condiții speciale unui grup mic de antreprenori. În Moldova, începând cu 2023, conform legilor deja votate, de acest regim va beneficia un singur antreprenor – cel din aeroport. Toți vor trebui să plătească taxele și impozitele, afară de acel antreprenor. Nu credem că e bine să transmitem asemenea semnale în economie. În anul 2023 va trebui să ne reconstruim economia care a avut de suferit, să susținem antreprenorii, ca aceștia să crească. Pentru asta avem nevoie de bani. Am identificat mai multe surse adiționale de venituri la buget, iar anularea duty-free este una din ele. Beneficiile pe care le vor pierde câțiva antreprenori (mai exact – unul) vor fi repartizate la mulți alți antreprenori”, susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

#duty free #taxe #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile americane intenționează să înăsprească în curând restricțiile asupra petrolului rusesc, vizând „flota umbră” utilizată pentru transportul acestuia și reducerea volumelor de export pe piața mondială, a declarat Dalip Singh, adjunctul consilierului președintelui SUA pentru securitate națională.

Potrivit acestuia, aceste măsuri vor contribui la privarea de finanțare a mașinăriei militare rusești. „Pe termen scurt, între șase luni și trei ani, dacă ne propunem să reducem veniturile Rusiei din vânzarea de petrol, acest lucru va fi realizat prin intermediul sancțiunilor și altor instrumente care vor viza hidrocarburile lor”, a declarat Singh în cadrul unei conferințe organizate de Carnegie Endowment for International Peace.

De asemenea, oficialul a subliniat că există și alte direcții care trebuie abordate pentru a diminua capacitățile militare ale Rusiei. „Neutralizarea mașinăriei militare rusești depinde de schimbarea intereselor țărilor terțe care produc componente ce ajung, în final, pe câmpul de luptă în favoarea Rusiei, sau de livrările de tranzit ale acestor mărfuri”, a adăugat Singh.

Printre țările care ajută Rusia să obțină componente pentru echipamente militare, Singh a menționat China, India, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Totodată, el a subliniat că China este „cel mai mare încălcător” al regimului de sancțiuni impus de SUA.

Țările G7 au introdus un plafon de preț pentru petrolul rusesc la 60 de dolari pe baril și un plafon de 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere. Restricțiile impun ca firmele din țările G7 să nu poată oferi servicii de transport pentru produsele vândute la un preț mai mare decât acest plafon.