Colac peste pupăză! Autoritățile pun lacătul pe afacerile duty free

Guvernul a avizat pozitiv un proiect de lege care prevede închiderea magazinelor duty free.

Așadar, potrivit legii se propune doar anularea regimului duty-free pe întreg teritoriul Republicii Moldova, nu și eliminarea punctelor comerciale de la punctele de trecere a frontierei. Acestea vor putea opera în continuare, cu achitarea integrală a tuturor impozitelor și taxelor, fără excepții, fapt care va asigura venituri suplimentare la buget într-o perioadă cu provocări economice.

Conform informației Serviciului Vamal, în primele 6 luni ale anului 2022 regimul duty-free a beneficiat de scutiri fiscale în sumă de 1 miliard de lei (53 mln EUR). Pe tot anul, deci, regimul duty-free va beneficia de cel puțin 2 miliarde lei (106 mln EUR) în scutiri fiscale (TVA, Accize, taxe vamale). Au fost ani (înainte de pandemie) în care această cifră se apropia de 4 miliarde lei anual. În mare parte aceste privilegii merg la o singură companie.

„Regimul duty-free oferă condiții speciale unui grup mic de antreprenori. În Moldova, începând cu 2023, conform legilor deja votate, de acest regim va beneficia un singur antreprenor – cel din aeroport. Toți vor trebui să plătească taxele și impozitele, afară de acel antreprenor. Nu credem că e bine să transmitem asemenea semnale în economie. În anul 2023 va trebui să ne reconstruim economia care a avut de suferit, să susținem antreprenorii, ca aceștia să crească. Pentru asta avem nevoie de bani. Am identificat mai multe surse adiționale de venituri la buget, iar anularea duty-free este una din ele. Beneficiile pe care le vor pierde câțiva antreprenori (mai exact – unul) vor fi repartizate la mulți alți antreprenori”, susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

#duty free #taxe #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.