Maia Sandu: Acum doi ani unii bărbaţi spuneau că o femeie nu poate câştiga alegerile prezidenţiale

Maia Sandu, prima femeie preşedintă a Republicii Moldova, a declarat marţi, în Parlamentul României la o conferinţă despre egalitatea de şanse, că în urmă cu doi ani unii bărbaţi spuneau că o femeie nu poate căştiga alegerile prezidenţiale.

„Societatea noastră sprijină implicarea femeilor în viaţa politică pentru că suntem europeni şi avem valori europene. Cetăţenii noştri au demonstrat că apreciază înainte de toate caracterul unui om, că îl măsoară pe celălalt după merite, indiferent dacă este femeie sau bărbat. Acum doi ani unii bărbaţi din spaţiul politic de la noi spuneau că o femeie nu poate câştiga alegerile prezidenţiale şi că în general femeile nu au ce căuta în politică. Dar, majoritatea cetăţenilor noştri au pus în faţă valoarea omului, nu prejudecăţile”, a spus Maia Sandu la conferinţa „Femeile parlamentar din România şi promovarea egalităţii de gen ca angajament naţional”.

Ea susţine că în ultima perioadă tot mai multe femei din Moldova s-au implicat în politică.

„În Republica Moldova femeile sunt lidere în mai multe sfere de activitate. Ele conduc astăzi importante instituţii publice: Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Anticorupţie, Curtea Constituţională”, a precizat preşedinta Republicii Moldova.
Maia Sandu a mai spus că în Parlamentul Republicii Moldova 40% dintre deputaţi sunt femei şi că în jur de 200 de femei conduc primării, ceea ce înseamnă 22% din numărul total.

#sandu #Moldova #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 40 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene traversează zilnic Nistrul pentru a merge la muncă pe malul drept, unde sunt angajați în companii private, instituții publice și alte organizații din Republica Moldova, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES.

Potrivit șefului Legislativului, aceste cifre demonstrează că între cele două maluri ale Nistrului există deja o interdependență economică puternică, iar procesul de reintegrare trebuie construit și prin apropierea economică și administrativă.

„Aproximativ 40 de mii de locuitori din stânga Nistrului traversează zilnic pe malul drept pentru a merge la muncă. Ei lucrează în companii private, în instituții publice și în alte organizații din Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a adăugat că locuitorii regiunii transnistrene utilizează tot mai frecvent și serviciile oferite de statul Republica Moldova, de la sistemul medical și serviciile Agenției Servicii Publice până la alte prestații sociale.

Potrivit acestuia, instituțiile statului procesează anual aproximativ 280 de mii de solicitări venite din regiunea transnistreană, ceea ce confirmă nivelul ridicat de interacțiune dintre cele două maluri.

În opinia lui Grosu, reintegrarea Republicii Moldova nu trebuie privită exclusiv prin prisma dimensiunii politice, ci și prin cea economică.

„Această convergență trebuie realizată treptat, prin aplicarea acelorași reguli economice și fiscale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Am început deja cu anumite categorii de produse, precum tutunul, alcoolul și alte mărfuri supuse accizelor, iar acest proces trebuie continuat pas cu pas”, a afirmat președintele Parlamentului.

Igor Grosu a mai subliniat că atât malul drept, cât și regiunea transnistreană se confruntă cu aceeași provocare demografică, însă în stânga Nistrului declinul populației este și mai accentuat, ceea ce face și mai importantă consolidarea legăturilor economice dintre cele două maluri.