Americanii oferă Republicii Moldova bani pentru a reduce dependența energetică de Rusia

Republica Moldova va beneficia de suport financiar, oferit de Statele Unite ale Americii, pentru consolidarea securității energetice, în valoare de 19,5 milioane de dolari, care vor fi folosiți pentru reducerea dependenței de Federația Rusă. La ședința de astăzi, membrii Comisiei politică externă și integrare europeană au avizat pozitiv inițierea negocierilor și aprobării semnării celui de-al 14-lea Amendament la Acordul de asistență încheiat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul SUA, scrie Realitatea.md.

Banii vor fi folosiți pentru reducerea dependenței de Federația Rusă, prin conectarea elementelor cheie ale sectorului energetic al țării noastre cu sistemele europene, precum și pentru atragerea investițiilor în producția locală de energie, diversificarea aprovizionării cu gaze naturale și creșterea eficienței energetice.

De asemenea, amendamentul care urmează să fie negociat mai prevede stabilirea termenilor și condițiilor privind contribuția USAID, în valoare de 30 de milioane de dolari, care va fi oferită Guvernului Republicii Moldova. Banii vor fi folosiți pentru achiziția energiei electrice de la furnizorii ucraineni în perioada mai – septembrie 2022.

Acordul de asistență privind obiectivul de dezvoltare între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru creștere economică durabilă ancorată în integrarea europeană a fost semnat în anul 2016. Prezentul amendament, care urmează să fie negociat și aprobat, va intra în vigoare la data semnării și va acționa pe perioada valabilității Acordului – 31 decembrie 2025.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dependenta energetica #suport financiar #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.