Trenurile marfare vor circula mai ușor din Moldova în Ucraina

02 Nov. 2022, 15:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Nov. 2022, 15:56 // Actual //  bani.md

Executivul a aprobat inițierea negocierilor asupra proiectului Protocolului nr. 2, care prevede modificarea  Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei cu privire la activitatea transportului feroviar.

Proiectul Protocolului prevede modificări privind eliminarea operațiunilor controlului dublu, iar în unele sectoare a controlului triplu al autorităților vamale și de management al frontierei. Prin acestea, va fi asigurată facilitarea controlului vamal și de frontieră a garniturilor feroviare și brigăzilor de locomotive, care traversează teritoriul Republicii Moldova și al Ucrainei.

Astfel, vor fi simplificate procedurile de tranzit feroviar al mărfurilor pe teritoriul Ucrainei, cu destinația Republica Moldova și România, și pe teritoriul Republicii Moldova, cu destinația Ucraina și România, fapt ce va permite atragerea volumelor de mărfuri transportate pe cale ferată.

Totodată, implementarea proiectului va permite modificarea lanțurilor logistice prin redirecționarea transportului de mărfuri de pe segmentul rutier pe cel feroviar, micșorând, astfel, sarcina pe drumurile rutiere naționale, ceea ce va duce la majorarea volumelor de mărfuri aflate în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova și va avea un impact pozitiv asupra economiei naționale.

Menționăm că negocierile privind modificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei cu privire la activitatea transportului feroviar sunt inițiate în urma propunerilor oficiale parvenite din partea Ucrainei.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.