Rusia s-a răzgândit! A revenit în acordul prin care Ucraina poate exporta cereale

Rusia a anunțat miercuri că își va relua participarea la un acord care să elibereze exporturile de cereale din Ucraina, scrie Reuters.

Moscova s-a răzgândit brusc după ce Turcia și Națiunile Unite au contribuit la menținerea exportului cerealelor ucrainene timp de câteva zile fără participarea Rusiei la inspecții.

Ministerul rus al Apărării a justificat întoarcerea spunând că a primit garanții de la Kiev de a nu folosi coridorul de cereale al Mării Negre pentru operațiuni militare împotriva Rusiei. Kievul nu a comentat imediat acest lucru, dar a negat în trecut că a folosit coridorul de transport maritim convenit ca acoperire pentru atacuri.

Rusia și-a suspendat sâmbătă implicarea în acord, declarând că nu poate garanta siguranța navelor civile care traversează Marea Neagră după un atac asupra flotei sale. Ucraina și țările occidentale au numit acest lucru un pretext fals pentru „șantaj” folosind amenințări la adresa aprovizionării globale cu alimente.

Cu toate acestea, suspendarea Rusiei nu a reușit să oprească transporturile, care au fost reluate luni fără participarea Moscovei, într-un program susținut de Turcia și Națiunile Unite. Președintele turc Tayyip Erdogan a declarat că ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, i-a spus omologului său turc că acordul se va relua.

Prețurile grâului, soia, porumbului și rapiței au scăzut brusc pe piețele globale în urma anunțului, care a atenuat îngrijorările cu privire la o criză de alimente la nivel global.

Acordul se încheie pe 19 noiembrie, iar un diplomat european informat despre negocierile cu cereale a declarat pentru Reuters că președintele rus Vladimir Putin ar putea folosi posibila prelungire ca o modalitate de a câștiga influență și de a domina summitul G20 de luna viitoare din Indonezia.

#acord #Cereale #export #criză #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.