„Banca bogaților” surprinde Europa cu o analiză privind ieftinirea gazelor cu 30% în această iarnă

Goldman Sachs, una dintre cele mai mari companii de holding bancar din lume, anticipează că preţurile gazelor naturale în Europa vor scădea cu aproximativ 30% în lunile următoare, transmite CNBC. Este o schimbare semnificativă a nivelurilor observate în luna august. La acea vreme, invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina şi presiunile ulterioare asupra mixului energetic al Europei au împins preţurile la cifre istorice – peste 340 de euro pe megawat oră.

Facilitatea olandeză de transfer de titluri (TTF) este principalul indicator european pentru preţurile gazelor naturale. Acesta a fost tranzacţionată marţi la aproximativ 120 de euro pe megawat oră, însă Goldman Sachs se aşteaptă ca acest indicator să scadă la 85 de euro pe megawat oră în primul trimestru al anului 2023, potrivit unei note de cercetare publicată săptămâna trecută.

Scăderea recentă a preţurilor gazelor a derivat din mai mulţi factori: depozitele de gaze ale Europei sunt practic pline pentru acest sezon de iarnă; temperaturile din această toamnă au fost mai blânde decât erau aşteptările, întârziind astfel începutul unei perioade de utilizare intensă; şi există o ofertă excesivă de gaze naturale lichefiate (GNL).

Rapoartele recente au indicat că aproximativ 60 de nave aşteaptă să-şi descarce încărcătura de GNL în Europa. Unele dintre aceste transporturi au fost cumpărate în timpul verii şi sosesc acum, umpând spaţiile de stocare.

Într-adevăr, cele mai recente date compilate de grupul industrial Gas Infrastructure Europe arată că nivelurile de stocare în Europa se situează la 94%.

În ciuda acestei analize optimiste, preţurile gazelor naturale sunt de aşteptat să crească după primele trei luni ale anului 2023 din cauza mai multor factori.

”Dacă economia Chinei îşi va reveni anul viitor, importurile de GNL ale Chinei ar putea creşte, de asemenea, împreună cu Europa”, a spus el.

China a fost cel mai mare importator mondial de GNL în 2021, potrivit Administraţiei pentru Informaţii Energetice din SUA. Cu toate acestea, din cauza politicii sale stricte privind Covid-19, economia chineză a trebuit să se confrunte cu o serie de blocaje care au afectat creşterea. Orice schimbare a acestei abordări politice ar creşte cererea de GNL şi ar creşte preţurile şi pentru cumpărătorii europeni. În plus, stocarea de gaze a fost ajutată de livrările din Rusia, pe care UE a încercat să le elimine, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, pentru CNBC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.