Rusia va avea nevoie de 14,4 de miliarde de dolari pentru regiunile ucrainene anexate

Cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal în septembrie de Rusia – Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie – vor avea nevoie de 900 de miliarde de ruble (14,4 miliarde de dolari) pentru a putea funcţiona din punct de vedere economic, a declarat joi Asociaţia Băncilor din Rusia pentru ziarul Izvestia, citat de EFE.

”Dacă se ia în calcul populaţia teritoriilor care s-au alăturat Rusiei, circa 6 milioane de persoane, nevoia de bani lichizi va fi de circa 500-600 de miliarde de ruble (8-9 miliarde de dolari”, a declarat pentru ziarul rus vicepreşedintele asociaţiei, Aleksei Voilukov.

Totuşi, potrivit bancherului, ”în aceste regiuni infrastructura de plată este încă foarte puţin dezvoltată, există puţine ATM-uri şi terminale de plată fără numerar”.

”Din acest motiv, va fi nevoie de o sumă suplimentară de circa 50%, până la aproximativ 900 de miliarde de ruble”, a explicat el, care a adăugat că este posibil ca această sumă în numerar să fie transferată pe parcursul a câtorva luni.

La rândul său, banca rusă Promsviazbank, care operează deja în teritoriile ucrainene ocupate, a declarat pentru Izvestia că îşi alimentează amplu reţeaua locală cu numerar.

Potrivit autorităţilor bancare, această cantitate de bani tipăriţi, chiar dacă are loc o emisiune parţială de bancnote şi monede, nu va influenţa inflaţia din Rusia.

”Cel mai probabil, aceşti bani sunt deja emişi, iar în general în seifurile băncilor sunt sume considerabile de rezerve monetare”, a spus Voilukov, care nu a exclus nici emiterea de noi bancnote pentru a face faţă nevoilor regiunilor anexate.

Vicepreşedintele asociaţiei a explicat că, la începutul anului 2022, populaţia rusă număra 145,5 milioane de oameni, în timp ce rezervele în numerar se ridicau la 14 trilioane de ruble, o medie de 100.000 de ruble cash de persoană (aproximativ 1.605 dolari).

La rândul său, directorul Centrului de Investigaţii Conjuncturale de la Şcoala Superioară de Economie din Rusia, Gheorghi Ostapkovici, a apreciat că ”este de o importanţă crucială să se evalueze corect nevoia de numerar pentru noile regiuni pe baza funcţionării companiilor, afacerilor şi serviciilor”.

”Dacă în noile regiuni ajunge o cantitate rezonabilă de ruble, acest proces nu va avea niciun impact asupra inflaţiei”, a susţinut el, amintit că, în afară de emisiunea numerarului, Banca Centrală are la dispoziţie şi alte mecanisme pentru a reglementa lichidităţile.

Ostapkovici consideră totodată că suma de 900 de miliarde de ruble calculată de Asociaţia Băncilor este exagerată, dat fiind că în aceste regiuni există deja mecanisme de plată fără numerar şi, astfel, va fi nevoie în opinia sa de mai puţini bani lichizi.

#regiuni #dolari #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.