Rusia va avea nevoie de 14,4 de miliarde de dolari pentru regiunile ucrainene anexate

Cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal în septembrie de Rusia – Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie – vor avea nevoie de 900 de miliarde de ruble (14,4 miliarde de dolari) pentru a putea funcţiona din punct de vedere economic, a declarat joi Asociaţia Băncilor din Rusia pentru ziarul Izvestia, citat de EFE.

”Dacă se ia în calcul populaţia teritoriilor care s-au alăturat Rusiei, circa 6 milioane de persoane, nevoia de bani lichizi va fi de circa 500-600 de miliarde de ruble (8-9 miliarde de dolari”, a declarat pentru ziarul rus vicepreşedintele asociaţiei, Aleksei Voilukov.

Totuşi, potrivit bancherului, ”în aceste regiuni infrastructura de plată este încă foarte puţin dezvoltată, există puţine ATM-uri şi terminale de plată fără numerar”.

”Din acest motiv, va fi nevoie de o sumă suplimentară de circa 50%, până la aproximativ 900 de miliarde de ruble”, a explicat el, care a adăugat că este posibil ca această sumă în numerar să fie transferată pe parcursul a câtorva luni.

La rândul său, banca rusă Promsviazbank, care operează deja în teritoriile ucrainene ocupate, a declarat pentru Izvestia că îşi alimentează amplu reţeaua locală cu numerar.

Potrivit autorităţilor bancare, această cantitate de bani tipăriţi, chiar dacă are loc o emisiune parţială de bancnote şi monede, nu va influenţa inflaţia din Rusia.

”Cel mai probabil, aceşti bani sunt deja emişi, iar în general în seifurile băncilor sunt sume considerabile de rezerve monetare”, a spus Voilukov, care nu a exclus nici emiterea de noi bancnote pentru a face faţă nevoilor regiunilor anexate.

Vicepreşedintele asociaţiei a explicat că, la începutul anului 2022, populaţia rusă număra 145,5 milioane de oameni, în timp ce rezervele în numerar se ridicau la 14 trilioane de ruble, o medie de 100.000 de ruble cash de persoană (aproximativ 1.605 dolari).

La rândul său, directorul Centrului de Investigaţii Conjuncturale de la Şcoala Superioară de Economie din Rusia, Gheorghi Ostapkovici, a apreciat că ”este de o importanţă crucială să se evalueze corect nevoia de numerar pentru noile regiuni pe baza funcţionării companiilor, afacerilor şi serviciilor”.

”Dacă în noile regiuni ajunge o cantitate rezonabilă de ruble, acest proces nu va avea niciun impact asupra inflaţiei”, a susţinut el, amintit că, în afară de emisiunea numerarului, Banca Centrală are la dispoziţie şi alte mecanisme pentru a reglementa lichidităţile.

Ostapkovici consideră totodată că suma de 900 de miliarde de ruble calculată de Asociaţia Băncilor este exagerată, dat fiind că în aceste regiuni există deja mecanisme de plată fără numerar şi, astfel, va fi nevoie în opinia sa de mai puţini bani lichizi.

#regiuni #dolari #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.