Rusia, mișcare ciudată făcută pe teritoriul Belarusului. Care e miza pentru războiul din Ucraina

Mișcarea periculoasă pe care o face Rusia pe teritoriul prietenilor din Belarus

Contribuția strategică a acestei desfășurări pentru Moscova nu este evidentă, în măsura în care Forțele Aerospațiale Ruse (VKS) dețin deja din august 2022 o pereche de rachete MiG-31K și Kinjal în Kaliningrad, o enclavă rusă aflată la porțile teritoriului european. Prin urmare, aceasta este o măsură esențial simbolică pentru Kremlin, care marchează cooperarea sa cu aliatul belarus, al cărui teritoriu servește drept bază din spate pentru ofensiva lui Vladimir Putin în Ucraina.

Ce miză are pentru războiul pe care Kremlinul îl duce în Ucraina

Interesul acestei desfășurări pentru conflictul din Ucraina pare aproape nul, în măsura în care stocul de rachete Kinjal este foarte scăzut și este foarte puțin probabil ca armata rusă să le „irosească” pentru a lovi teritoriul ucrainean, deja vulnerabil la alte arme mai clasice, precum rachetele de croazieră. „În esenţă, acesta este, fără nicio îndoială, un mesaj adresat Occidentului”, comentează Ministerul britanic al Apărării. Sosirea avioanelor MiG-31K ar fi avut loc și în cadrul creării unei grupări militare regionale comune cu Minskul, cu scopul de a întări frontierele împotriva europenilor și a NATO.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina