Rusia vinde automobile second hand importate din Japonia. Industria auto internă - la pământ

În condiţiile în care industria auto internă a Rusiei este afectată sever de sancţiunile occidentale, vânzările de maşini second hand înregistrează creşteri iar vehiculele din Japonia reprezintă mai mult de trei sferturi din importuri, arată datele analizate de Reuters.

Vânzările de maşini noi produse în Rusia au scăzut semnificativ de la invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti, în 24 februarie, sancţiunile limitând accesul la componente, iar mulţi producători auto străini şi-au suspendat operaţiunile în Rusia.

Retragerea lor, alături de aprecierea rublei, au majorat cererea pentru maşini second hand din Asia, problemele logistice provocând parţial creşterea de 10% a preţurilor în septembrie, faţă de începutul anului, arată cifrele publicate de Banca Centrală a Rusiei.

Importurile, care reprezentau aproape o cincime din piaţă în funcţie de volum şi jumătate în funcţie de venituri, nu s-au redresat încă complet.

Importurile de maşini noi au scăzut sub nivelul din februarie în august, arată datele agenţiei ruse Autostat, dar importurile de maşini second hand au crescut cu peste 50%, de la 11.055 la 23.117 unităţi.

Majoritatea maşinilor – 76% noi au fost importate din Japonia, pe locul doi, la mare distanţă, fiind Belarus, cu o pondere de 5,3%.

Aproape 70% dintre cele 10.257 maşini noi importate în august au venit din China, în contextul extinderii comerţului bilateral între Moscova şi Beijing.

Datele vamale din portul rusesc Vladivostok arată că, în perioada ianuarie-august 2022, cumpărătorii individuali au importat peste 100.000 de maşini prin acest oraş, o creştere de aproape 50%.

Dar tendinţa se schimbă, cumpărătorii individuali majorându-şi ponderea în importurile de maşini noi la 23% în august, de la 2% în februarie, conform Autostat.

După începerea conflictului din Ucraina, Association of European Businesses (AEB), care reprezintă companiile auto prezente în Rusia, şi-a revizuit previziunile privind vânzările de maşini noi în 2022, estimând un declin de aproximativ 50%, de la un avans de 3,3%. În perioada ianuarie-septembrie 2022, vânzările de maşini noi au scăzut cu aproape 60%, la 506.661 unităţi.

#second hand #automobile #vanzari #Japonia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.