ȘOC pentru moldoveni! La iarnă, cheltuielile pentru căldură vor fi de patru ori mai mari față de ultimii ani

04 Nov. 2022, 13:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Nov. 2022, 13:47 // Actual //  MD Bani

La iarnă, costurile pe care le vor suporta moldovenii, pentru a supraviețui din cauza majorării tarifelor la gazele naturale, agent termic și electricitate, vor fi de patru ori mai mari față de ultimii ani. Potrivit unui sondaj realizat de CBS Research, la comanda IDIS „Viitorul” arată că, 50% din populația Republicii Moldova este îngrijorată sau idee nu are cum va trece de iarnă, în special cei săraci, cei îndatorați și o bună parte din mediul rural.

Expertul economic Veaceslav Ioniță a spus că, în acest an, Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent. Din 2000 și până în 2020 prețul gazelor naturale a crescut de patru ori, iar în 2022, într-un singur an, de peste șase ori, de la 4,3 lei a ajuns la 27 de lei.

„În mai puțin de un an a crescut mai mult decât în precedenții 20 de ani. Este o lovitură fără precedent asupra cetățenilor. La energia electrică avem o creștere de aproape trei ori, de la 1,6 lei în 2020 la 4,7 lei în 2022. Acest șoc energetic se răsfrânge asupra cheltuitelor moldovenilor pentru perioada rece a anului”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, în sezonul de încălzire 2014-2015, cheltuielile moldovenilor pentru încălzire sa cifrat la circa 4 miliarde de lei. În  noul sezon, acestea vor crește de patru ori și vom ajunge la circa 15,7 miliarde de lei. La lemne și cărbune vor crește de la 1,6 miliarde de lei în 2021/2022 la 2,9 miliarde de lei în 2022/2023. Pentru cei cu încălzirea centralizată cheltuielile vor crește de la 2,4 miliarde de lei, sezonul trecut de încălzire, la 4 miliarde de lei în noul sezon de încălzire. Pentru cei care se vor încălzi cu gaz factura va crește de șase ori față de acum doi ani. De la 3,3 miliarde de lei anul trecut, la 8,9 miliarde de lei anul care vine.

Astfel, un kwh de căldură, pe baza gazelor naturale, va costa – 2,8 lei; 2,7 lei un kwh de căldură produs pe bază de agent termic; 1,2 lei – pe bază de cărbune; și 95 de bani – pe bază de lemn.

„În condițiile unei sărăcii a populației, în special din mediul rural și orașele mici, oamenii vor dori să se încălzească cu lemne anul acesta, deoarece este cu mult mai ieftin. Avem un risc enorm de defrișări ilegale de pădure. Cetățenii pentru a supraviețui în această iarnă vor evita să se încălzească cu gaz și vor trece la lemn”, a atenționat expertul.

Conform sondajului, 51,2% dintre moldoveni au menționat că se încălzesc în general cu lemne și cărbune; 37,3% – cu gaze naturale; 26% – cu lemne; 14,6% – au încălzire centralizată. Cu vreascuri și rămășițe vegetale – 12,6%; iar 6% – cu tizic. În Chișinău cu lemne și cărbune se încălzesc 4,8% și este vorba de cei din suburbii. În municipiul Bălți – 4,1%. Tizic în Chișinău este utilizat de către 0,7% dintre locuitori și este vorba de populația din suburbii.

„Pe teritoriul Republicii Moldova media este de circa 70% dintre cetățeni care se încălzesc cu lemne și cărbune. La sate, circa 80% din populație, spune că se va încălzi la iarnă cu lemne și cărbune, iar circa 11% cu tizic”, a declarat economistul.

Fiind întrebați cum își vor încălzi casa/apartamentul iarna care vine, 25,9% dintre respondenți au menționat – cu lemne și cărbune; 22% – cu gaze naturale; 18,6% – cu gaze naturale și lemne și cărbune; 16,5% – cu agent termic centralizat; 10,4% – cu lemne și vreascuri vegetale, iar 6,7% – cu tizic, vreascuri și lemne.

În funcție de numărul de gospodării, ținând cont de faptul că avem în țară 1 milion 130 de mii de gospodării, 292 de mii au afirmat că se vor încălzi cu lemne și cărbune; 118 mii – cu lemne și vreascuri vegetale; 76 de mii – cu tizic, vreascuri și lemne. În total 486 de familii. Altele 210 mii – cu lemne și cărbune, dar vor utiliza și gazele naturale; 248 de mii – cu gaze naturale, iar 186 de mii – cu agent termic centralizat.

Conform sondajului, 15% dintre moldoveni au declarat că veniturile familiei sunt suficiente și vor face față cheltuielilor; 11,3% au spus că au economii care le vor permite să facă față cheltuielilor; 5,6% au spus că se vor împrumuta ca să poată face față cheltuielilor; 14,7% se bazează pe ajutoarele de la Guvern; iar 48% nu știu cum vor trece de această iarnă.

„50% din cetățenii Republicii Moldova spun că vor ieși cumva din această iarnă. Ceilalți 50% declară că sunt îngrijorați sau nu știu cum vor ieși din această iarnă. Oamenii cu venituri de peste 20 de mii de lei, circa 5% din populația țării, declară că vor face față situației. Însă cea mai mare parte a populației este într-o problemă legată de felul în care vor trece această iarnă”, a afirmat analistul economic.

Potrivit sondajului, circa 22% dintre moldovenii de peste 60 de ani cred că banii care vor veni de la Guvern, sub formă de compensații, le vor permite să treacă de această iarnă. Dintre tineri, 22% au afirmat că banii pe care îi au  le vor permite să depășească iarna.

Expertul a mai menționat că oamenii care nu au datorii, nu au împrumuturi, gradul lor de îngrijorare este de 41,4%. În rândul celor care au datorii, dar întorc banii la timp, gradul de îngrijorare este de 41,3%. În rândul oamenilor cu datorii și probleme la întoarcerea datoriilor, gradul de îngrijorare este de 67,9%.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!