ȘOC pentru moldoveni! La iarnă, cheltuielile pentru căldură vor fi de patru ori mai mari față de ultimii ani

04 Nov. 2022, 13:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Nov. 2022, 13:47 // Actual //  MD Bani

La iarnă, costurile pe care le vor suporta moldovenii, pentru a supraviețui din cauza majorării tarifelor la gazele naturale, agent termic și electricitate, vor fi de patru ori mai mari față de ultimii ani. Potrivit unui sondaj realizat de CBS Research, la comanda IDIS „Viitorul” arată că, 50% din populația Republicii Moldova este îngrijorată sau idee nu are cum va trece de iarnă, în special cei săraci, cei îndatorați și o bună parte din mediul rural.

Expertul economic Veaceslav Ioniță a spus că, în acest an, Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent. Din 2000 și până în 2020 prețul gazelor naturale a crescut de patru ori, iar în 2022, într-un singur an, de peste șase ori, de la 4,3 lei a ajuns la 27 de lei.

„În mai puțin de un an a crescut mai mult decât în precedenții 20 de ani. Este o lovitură fără precedent asupra cetățenilor. La energia electrică avem o creștere de aproape trei ori, de la 1,6 lei în 2020 la 4,7 lei în 2022. Acest șoc energetic se răsfrânge asupra cheltuitelor moldovenilor pentru perioada rece a anului”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, în sezonul de încălzire 2014-2015, cheltuielile moldovenilor pentru încălzire sa cifrat la circa 4 miliarde de lei. În  noul sezon, acestea vor crește de patru ori și vom ajunge la circa 15,7 miliarde de lei. La lemne și cărbune vor crește de la 1,6 miliarde de lei în 2021/2022 la 2,9 miliarde de lei în 2022/2023. Pentru cei cu încălzirea centralizată cheltuielile vor crește de la 2,4 miliarde de lei, sezonul trecut de încălzire, la 4 miliarde de lei în noul sezon de încălzire. Pentru cei care se vor încălzi cu gaz factura va crește de șase ori față de acum doi ani. De la 3,3 miliarde de lei anul trecut, la 8,9 miliarde de lei anul care vine.

Astfel, un kwh de căldură, pe baza gazelor naturale, va costa – 2,8 lei; 2,7 lei un kwh de căldură produs pe bază de agent termic; 1,2 lei – pe bază de cărbune; și 95 de bani – pe bază de lemn.

„În condițiile unei sărăcii a populației, în special din mediul rural și orașele mici, oamenii vor dori să se încălzească cu lemne anul acesta, deoarece este cu mult mai ieftin. Avem un risc enorm de defrișări ilegale de pădure. Cetățenii pentru a supraviețui în această iarnă vor evita să se încălzească cu gaz și vor trece la lemn”, a atenționat expertul.

Conform sondajului, 51,2% dintre moldoveni au menționat că se încălzesc în general cu lemne și cărbune; 37,3% – cu gaze naturale; 26% – cu lemne; 14,6% – au încălzire centralizată. Cu vreascuri și rămășițe vegetale – 12,6%; iar 6% – cu tizic. În Chișinău cu lemne și cărbune se încălzesc 4,8% și este vorba de cei din suburbii. În municipiul Bălți – 4,1%. Tizic în Chișinău este utilizat de către 0,7% dintre locuitori și este vorba de populația din suburbii.

„Pe teritoriul Republicii Moldova media este de circa 70% dintre cetățeni care se încălzesc cu lemne și cărbune. La sate, circa 80% din populație, spune că se va încălzi la iarnă cu lemne și cărbune, iar circa 11% cu tizic”, a declarat economistul.

Fiind întrebați cum își vor încălzi casa/apartamentul iarna care vine, 25,9% dintre respondenți au menționat – cu lemne și cărbune; 22% – cu gaze naturale; 18,6% – cu gaze naturale și lemne și cărbune; 16,5% – cu agent termic centralizat; 10,4% – cu lemne și vreascuri vegetale, iar 6,7% – cu tizic, vreascuri și lemne.

În funcție de numărul de gospodării, ținând cont de faptul că avem în țară 1 milion 130 de mii de gospodării, 292 de mii au afirmat că se vor încălzi cu lemne și cărbune; 118 mii – cu lemne și vreascuri vegetale; 76 de mii – cu tizic, vreascuri și lemne. În total 486 de familii. Altele 210 mii – cu lemne și cărbune, dar vor utiliza și gazele naturale; 248 de mii – cu gaze naturale, iar 186 de mii – cu agent termic centralizat.

Conform sondajului, 15% dintre moldoveni au declarat că veniturile familiei sunt suficiente și vor face față cheltuielilor; 11,3% au spus că au economii care le vor permite să facă față cheltuielilor; 5,6% au spus că se vor împrumuta ca să poată face față cheltuielilor; 14,7% se bazează pe ajutoarele de la Guvern; iar 48% nu știu cum vor trece de această iarnă.

„50% din cetățenii Republicii Moldova spun că vor ieși cumva din această iarnă. Ceilalți 50% declară că sunt îngrijorați sau nu știu cum vor ieși din această iarnă. Oamenii cu venituri de peste 20 de mii de lei, circa 5% din populația țării, declară că vor face față situației. Însă cea mai mare parte a populației este într-o problemă legată de felul în care vor trece această iarnă”, a afirmat analistul economic.

Potrivit sondajului, circa 22% dintre moldovenii de peste 60 de ani cred că banii care vor veni de la Guvern, sub formă de compensații, le vor permite să treacă de această iarnă. Dintre tineri, 22% au afirmat că banii pe care îi au  le vor permite să depășească iarna.

Expertul a mai menționat că oamenii care nu au datorii, nu au împrumuturi, gradul lor de îngrijorare este de 41,4%. În rândul celor care au datorii, dar întorc banii la timp, gradul de îngrijorare este de 41,3%. În rândul oamenilor cu datorii și probleme la întoarcerea datoriilor, gradul de îngrijorare este de 67,9%.

24 Sept. 2026, 15:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Sept. 2026, 15:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care prevede simplificarea și accelerarea procedurilor pentru proiectele de producere a energiei din surse regenerabile. Noile reguli ar urma să reducă semnificativ timpul necesar pentru obținerea autorizațiilor și avizelor, inclusiv pentru panouri fotovoltaice și instalații de autoconsum.

Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Energiei, pentru centralele mari termenul maxim de autorizare va fi de 24 de luni, iar pentru instalațiile cu o capacitate de până la 150 kW – de cel mult 12 luni.

Procedurile vor fi și mai rapide în zonele desemnate pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă, unde autorizarea ar urma să dureze maximum 12 luni.

Pentru instalațiile destinate autoconsumului, inclusiv cele montate pe clădiri, termenul maxim va fi de trei luni. În cazul panourilor fotovoltaice de până la 100 kW instalate de prosumatori și al pompelor de căldură de mică putere, autorizațiile ar urma să fie obținute în cel mult o lună.

Și modernizarea centralelor existente va putea fi făcută mai rapid. Dacă instalația se află într-o zonă de accelerare și capacitatea nu crește cu mai mult de 15%, procedura va putea fi finalizată în maximum 30 de zile.

O altă noutate este crearea unei platforme digitale unice pentru proiectele de energie regenerabilă. Dezvoltatorii ar urma să poată găsi într-un singur punct actele permisive, avizele, aprobările și deciziile necesare pentru construcția, exploatarea sau modernizarea centralelor. În prezent, procedurile presupun interacțiunea cu mai multe instituții și platforme.

Proiectul prevede și desemnarea unor zone de accelerare pentru energia regenerabilă, selectate cu prioritate în funcție de disponibilitatea terenurilor și infrastructurii existente și de impactul asupra mediului. Teritoriile în care asemenea proiecte ar putea provoca un impact de mediu considerat inacceptabil vor fi excluse.

Guvernul urmează să creeze și o infrastructură națională de date spațiale privind resursele energetice. Aceasta va include informații despre potențialul de producere a energiei regenerabile și despre terenurile și apele disponibile pentru dezvoltarea centralelor și a infrastructurii de rețea și stocare.

Noile prevederi vor viza și clădirile. Autoritățile centrale și locale vor trebui să includă în documentația de urbanism soluții pentru integrarea panourilor fotovoltaice și solare, pompelor de căldură, sistemelor de stocare și instalațiilor de autoconsum.

Se schimbă și mecanismul de remunerare a energiei livrate în rețea de prosumatori. Pentru instalațiile noi, energia excedentară va fi achiziționată de furnizori la prețul de pe piața pentru ziua următoare, în locul mecanismului actual bazat pe un preț mediu. Proprietarii instalațiilor existente își vor păstra mecanismul actual până la sfârșitul anului 2027.

Proiectul introduce modificări și pentru piața biocarburanților. Va fi creat un registru destinat monitorizării tranzacțiilor, evidenței emisiilor și emiterii certificatelor pentru combustibilii regenerabili utilizați în transport. Importatorii și comercianții angro de benzină și motorină vor avea, de asemenea, obligația de a introduce pe piață o cotă minimă de biocarburanți.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.