Avertisment pentru Putin: un submarin american cu rachete nucleare se află în Marea Mediterană

07 Nov. 2022, 06:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Nov. 2022, 06:54 // Actual //  bani.md

Autoritățile americane au avertizat în mod repetat Kremlinul cu privire la consecințele negative în cazul utilizării de către Rusia a armelor nucleare în Ucraina.

Se pare că SUA au decis să-i trimită lui Vladimir Putin și armatei sale un semnal clar, trimițând submarinul Rhode Island în Marea Mediterană. Un submarin care transporta rachete nucleare a fost observat în Gibraltar, relatează La Repubblica.

Potrivit sursei, submarinul a ajuns în Gibraltar pe 1 noiembrie. Jurnaliștii publicației cred că sosirea lui în teritoriile de peste mări ale Marii Britanii urmărește scopul de a reduce intențiile lui Putin de a folosi arme nucleare tactice în Ucraina.
Se remarcă faptul că Rhode Island poate transporta 24 de rachete intercontinentale Trident II la bord, capabile să lovească ținte la o distanță de peste 12.000 de kilometri cu o viteză de 29.000 km/h. Submarinul este adesea numit unul dintre „călăreții apocalipsei nucleare”, deoarece poate transporta între 150 și 200 de focoase nucleare. Un submarin poate sta sub apă luni de zile și poate rămâne neobservat de inamic.

„Vizita USS Rhode Island în Gibraltar demonstrează angajamentul nostru față de aliații și partenerii din regiune. SUA și Marea Britanie au o istorie puternică de cooperare prin exerciții, operațiuni și alte activități care ne îmbunătățesc capacitățile comune și parteneriatul”, a declarat căpitanul John Craddock, comandantul Task Force 69.

Comandanții militari ruși au avut recent conversații despre când și cum ar putea Moscova să folosească o armă nucleară tactică în Ucraina, potrivit mai multor oficiali americani de rang înalt, citați de The New York Times.

William J. Burns, directorul CIA, a spus anterior că „potențiala disperare” a lui Putin de a obține o victorie în Ucraina și eșecurile în război ar putea determina Rusia să folosească o astfel de armă. John F. Kirby, un oficial al Consiliului Național de Securitate, a refuzat să comenteze „detaliile acestei raportări”.

„A fost clar de la început că comentariile Rusiei cu privire la potențiala utilizare a armelor nucleare sunt profund îngrijorătoare și le luăm în serios”, a spus Kirby.

„Continuăm să monitorizăm acest lucru cât putem de bine și nu vedem niciun indiciu că Rusia se pregătește pentru o astfel de utilizare”, a declarat acesta.

Pentagonul estimează că Rusia are un stoc de până la 2.000 de arme nucleare tactice, care sunt concepute pentru a fi folosite pe câmpurile de luptă pentru a copleși forțele convenționale. Nicio armă nucleară tactică nu a fost folosită vreodată în luptă. Armele nucleare tactice au randamente mai mic și sunt folosite pentru distanțe mai mici decât focoasele montate pe rachete balistice intercontinentale.

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.